Evaluarea proiectelor înscrise în cadrul Galei Societății Civile, ediția 2019, se va desfășura online în două etape:

I etapă de jurizare [3 săptămâni]:

- 4 aprilie - 23 aprilie 2019: evaluarea și notarea proiectelor din cadrul fiecărei secțiuni ale categoriilor competiției (A, B, C, D) și stabilirea ierarhiei și a câștigătorilor.

A II-a etapa de jurizare [2
săptămâni]:

- 2 mai - 15 mai 2019: evaluarea și notarea proiectelor câștigătoare ale Premiului I de la secțiunile din cadrul Categoriilor A și B pentru stabilirea câștigătorului Marelui Premiu al Galei Societății Civile 2019.

Metodologie jurizare
:
Proiectele înscrise în cadrul secțiunilor din Categoriile A și B și din cadrul secțiunilor Inițiative cetățenești și Premiul Special Organizația NEW ENTRY vor fi evaluate de către membrii juriului după 6 criterii, care vor avea următoarele ponderi în cadrul notei de evaluare:
1) Coerență (25%)
2) Impact (25%)
3) Relevanță (15%)
4) Eficacitate (15%)
5) Eficiență (15%)
6) Originalitate (5%)

Proiectele din cadrul secțiunii Premiul Special pentru INOVAȚIE vor fi evaluate după 6 criterii, care vor avea următoarele ponderi în cadrul notei de evaluare:
1) Originalitate (25%)
2) Relevanță (15%)
3) Eficacitate (15%)
4) Eficiență (15%)
5) Coerență (15%)
6) Impact (15%)

Campaniile de comunicare înscrise în secțiunea Campanii de comunicare pe teme sociale vor fi evaluate de către membrii juriului după 5 criterii, care vor avea următoarele ponderi în cadrul notei de evaluare:
1) Originalitate (30%)
2) Coerență (25%)
3) Relevanță (15%)
4) Eficacitate (15%)
5) Impact (15%)

Programele înscrise în secțiunea dedicată și proiectele care vor intra pe shortlist pentru Marele Premiu (în a doua etapă de evaluare) vor fi notate de către membrii juriului după 7 criterii, cu ponderi egale:
1) Relevanță
2) Eficacitate
3) Eficiență
4) Coerență
5) Impact
6) Originalitate
7) Durabilitate

Notare
:
- fiecare membru al juriului va acorda câte o notă pentru fiecare criteriu în parte, în funcție de gradul de îndeplinire a criteriului respectiv;
- notele vor fi acordate pe o scală de la 1 la 5, 1 reprezentând nota minimă, iar 5 nota maximă, care poate fi obținută;
- nota de evaluare a unui proiect acordată de un membru al juriului va fi obținută prin medie ponderată, conform procentajelor expuse mai sus. Excepție fac doar evaluările pentru secțiunea Programe și evaluarea pentru Marele Premiu, ale căror note de evaluare vor fi obținute prin medie aritmerică.
- nota finală a unui proiect, cu care se poate califica pentru unul dintre premiile pe secțiuni/ Marele Premiu, reprezintă media aritmetică a notelor de evaluare acordate de membrii juriului care au evaluat proiectul.

Criterii de evaluare:

1) Relevanță: se referă la măsura în care proiectul răspunde unor nevoi sau unor probleme. Un proiect este relevant prin scopul și obiectivele pe care și le propune pentru a rezolva problemele sau pentru a satisface nevoile identificate la nivelul grupurilor țintă sau la nivelul societății, în ansamblu. În acest context, alegerea publicului țintă și adecvarea proiectului la specificul său constituie elemente importante. Nevoile grupului țintă pot fi identificate prin studii și cercetări sau prin observare directă.

Gradul maxim de relevanță poate fi atins de către un proiect în cazul în care obiectivele corespund întru totul nevoilor identificate (obiective = nevoi).

2) Eficacitate: reprezintă măsura în care proiectul și-a atins obiectivele. Cu alte cuvinte, eficacitatea se reflectă în corespondența dintre obiectivele planificate și rezultatele proiectului. Pentru a putea stabili cât de eficace este un proiect, este util ca rezultatele acestuia să fie observabile și măsurabile (iar obiectivele să fi fost și ele definite în termeni observabili și măsurabili). Eficacitatea este principalul criteriu de evaluare a unui proiect, fiind, în acelasi timp, și un argument pentru credibilitate.

Gradul maxim de eficacitate este atins atunci când raportul dintre rezultate și obiective este echivalent (Eficacitate: obiective = rezultate).

3) Eficiență:
se stabilește prin raportul dintre resursele consumate și rezultatele obținute. Resursele consumate în cadrul unui proiect pot fi atât financiare și materiale, cât și umane (experți, voluntari) sau resurse de timp. Acest criteriu urmărește punerea în balanță a rezultatelor obținute cu resursele utilizate. Acest criteriu este nuanțat în funcție de dimensiunea și de specificul fiecărui proiect (de exemplu, unele tipuri de schimbări sociale sunt mai mari consumatoare de resurse). Nu contează tipul și cantitatea de resurse, ci care este raportul dintre resursele consumate și rezultate.

Gradul maxim de eficiență atins de un proiect corespunde situației în care se obțin rezultate foarte bune și durabile, cu un consum redus de resurse.

4) Coerență:
acest criteriu se referă la măsura în care există o corespondență între: nevoi identificate - obiective - activități - resurse - rezultate.

5) Impact:
se referă la produsele/ rezultatele unui proiect, adică la schimbările generate pe termen mediu sau lung, la efectele pozitive sau negative pe care le-a indus, la cele intenționate sau neintenționate. Atingerea obiectivelor propuse reprezintă premisa pentru impact, însă efectele sunt cele care oferă dimensiunea acestui criteriu. Întrebarea-cheie este: "Ce schimbări au fost generate de activitățile proiectului, ce este diferit ca urmare a implementării acestuia și nu ca urmare a altor factori?"

6) Originalitate: se reflectă în soluțiile propuse la problemele și nevoile identificate, în modul de abordare a acestora și în produsele proiectului. Originalitatea este dată de modul în care proiectul se diferențiază de alte intervenții, ca model și ca soluție socială sau educațională, aducând un plus de valoare.

Criteriul Originalitate este definitoriu pentru proiectele pe care doriți să le încadrați în secțiunea Premiul Special pentru INOVAȚIE.

7) Durabilitate:
constituie măsura în care rezultatele, efectele, activitățile sau acțiunile din cadrul unui proiect rezistă în timp, chiar și după încheierea finanțării. Acest criteriu este echivalent cu potențialul de susținere a efectelor proiectului, prin crearea unor comportamente, structuri sau mecanisme funcționale, posibil de extins la nivel mai larg. Un element al durabilității îl reprezintă capacitatea de a atrage sau de a mobiliza resurse: comunitate locală, beneficiari, voluntari, persoane care și-au dezvoltat anumite competente și care pot continua activitățile etc.