Agenția Națională pentru Resurse Naturale (ANRM) a publicat o hartă cu 77 de tipuri de resurse naturale ce însumează 520 licențe active de exploatare minieră, acordând deja licențe de explorare în zona extinsă a Munților Apuseni și în Maramureș, precum și licențe miniere de exploatare în baza cărora se dezvoltă minele de la Certej și Băița Crăciunești sau Roșia Montană. „Fiecare nou proiect presupune relocări parțiale ale comunității, defrișări, devieri sau captări de cursuri de ape, decopertări pe sute de hectare și nu în ultimul rând, iazuri de decantare cu cianuri și substanțe toxice. Practic, în lipsa oricărei dezbateri publice naționale, ANRM forțează România către un viitor extractivist bazat pe epuizarea resurselor sale neregenerabile.” - a declarat Roxana Pencea, managerul proiectului Mining Watch Romania. 
 
În contextul în care comunitățile locale devin foarte vulnerabile în fața companiilor care vizează epuizarea unor tipuri de zăcăminte, Mining Watch România a identificat acele zone implicîndu-se activ în monitorizarea proiectelor de la Certej, Băița Crăciunești și mai recent la Rovina. „În felul acesta am reușit să trecem peste aparența de legalitate pe care companiile miniere o afișează și am descoperit șantiere începute ilegal, în lipsa unor autorizații legale, sau am reușit să suspendăm autorizații în baza cărora erau începute lucrări în carieră. În repetate rînduri am mers în comunitățile vizate și am discutat cu oamenii locului, care în marea lor parte sunt privați de informații corecte despre exploatările preconizate la ei în localitate. Nici autoritățile statului, nici companiile miniere nu depun eforturi pentru a explica și a informa comunitățile privind riscurile la care acestea se expun și întreaga narațiune din jurul acestor proiecte se limitează la cele câteva zeci de locuri de muncă pe care le creează. Statul român nu a realizat nicio evaluare independentă privind starea sănătății a localnicilor sau a numărului de locuri de muncă care se pierd prin mono-industrializare. De asemenea, nu se vorbește despre costul real al metalelor extrase care externalizează comunităților locale costurile sociale și de mediu, inevitabile în astfel de exploatări.” 
Conform Roxanei Pencea, companiile miniere care vin în România sunt subsidiare ale unor companii miniere înregistrate în Canada, care au la bază scheme corporative complexe prin care își evită plata taxelor, își optimizează profiturile dar mai ales se pun la adăpost în cazul producerii de accidente de muncă sau de mediu. În acest context „Mining Watch este nevoită să joace rolul de detectiv nu doar pentru depistarea ilegalităților, ci și pentru obținerea unor informații de interes public.”

La capitolul realizări se numără transmiterea de informații privind procesul de avizare al noilor exploatări către un milion de oameni. „Sute de oameni, din întreaga țară s-au implicat în oprirea lucrărilor ilegale, alte zeci au contribuit pentru co-finanțarea acțiunilor în justiție. În plus, informații bine documentate și verificate au ajuns în comunitățile locale și lucrăm cu oameni din zonă pentru a monitoriza modul în care aceste proiecte avansează. Dată fiind natura complexă a avizării unor astfel de proiecte, e necesară o colaborare largă, de lungă durată între specialiști, cetățeni activi și localnicii direct vizați.”
 
De Stela Giurgeanu

Proiect finanţat prin Fondul ONG, parte a granturilor Spaţiului Economic European 2009 – 2014, wwwfondong.fdsc.ro