• Episodul 3 al seriei „Cine ascultă o casă?” aduce în prim-plan șantierele-școală de la Muzeul ASTRA din Sibiu, unde meșteșugul se predă direct pe teren, iar patrimoniul devine o lecție vie pentru comunitate.
  • Ciprian Ștefan, Mirela Iancu, Ovidiu Baron și Ioana Dan arată cum restaurarea trece dincolo de ziduri și devine memorie, educație și punte între generații, păstrând tradițiile și adaptându-le pentru viitor.

 

Cronicari Digitali continuă seria „Cine ascultă o casă?” cu un nou episod din proiectul „Restaurări de poveste”. De data aceasta, publicul ajunge la Muzeul ASTRA din Sibiu, unde gospodării săsești și construcții tradiționale din Delta Dunării devin locuri unde meșteșugul se predă direct pe teren, iar patrimoniul se transformă într-o lecție deschisă pentru comunitate.

 

Patrimoniu învățat și trăit

În muzeu, restaurarea nu este doar un exercițiu tehnic, ci un proces care implică experți, meșteri, voluntari și public curios. Ciprian Ștefan, directorul Complexului Național Muzeal ASTRA, atrage atenția asupra contextului mai larg: „România are o șansă fabuloasă să se promoveze”, și subliniază nevoia ca șantierele-școală să devină o punte între patrimoniu și comunități, prin educație și implicare directă.
 

Construcțiile tradiționale readuse la viață în cadrul muzeului păstrează autenticitatea materialelor și a tehnicilor. „Construcțiile vernaculare sunt acele clădiri care au fost realizate de oameni fără a avea un proiect arhitectural”, ne spune Mirela Iancu, director general adjunct al Muzeului ASTRA. Astfel de construcții, ridicate pe baza cunoștințelor transmise din generație în generație, devin repere ale unui mod de viață, dar restaurarea lor întâmpină provocări majore: „Unde sunt paiele de altă dată? Nu mai găsim materialele.”
 

„Noi avem o relație bună cu câțiva fermieri din zona munților Apuseni, care cultivă pe platourile înalte acest tip de secară, de alac, de grâu, tocmai pentru că noi le achiziționăm. Deci prin aceste intervenții de restaurare, noi contribuim și la menținerea unor practici agricole, la menținerea unui peisaj cultural în spațiul rural din România”, adaugă Mirela Iancu.
 

Dincolo de restaurare: memoria comunităților

Pentru specialiști, fiecare monument adus în muzeu este mai mult decât un obiect conservat. Ovidiu Baron, director general adjunct al Muzeului ASTRA, arată dimensiunea nevăzută a patrimoniului: „Nu avem doar o abordare cantitativă. Fiecare obiect are închisă în interior o poveste”.
 

Fiecare șură, fiecare grajd sau gospodărie poartă amintirea unor comunități, a celor care au construit, au locuit și au folosit aceste spații, transformând restaurarea într-o formă de recuperare a memoriei colective.
 

„Este povestea celor care le-au realizat, a celor care au lucrat cu ele, a celor care s-au bucurat folosind obiectele respective sau trăind în acele case”, adaugă Ovidiu Baron.
 

Educație prin patrimoniu: joc și descoperire

La Muzeul ASTRA, casele refuncționalizate devin spații de învățare pentru cei mai tineri vizitatori. În Etno Tehno Parc, o șură a fost transformată în loc de activități educaționale. Ioana Dan, specialist în marketing cultural, subliniază rolul acestui demers: „Astăzi, ea servește programelor educaționale pentru copii și jocului cu patrimoniul, astfel încât să putem aduce mai aproape copiii de această zonă, să înțeleagă ce presupune sau ce înseamnă patrimoniul”.
 

Astfel, patrimoniul nu rămâne un concept abstract, ci devine experiență trăită, chiar de la vârste fragede.
 

Muzeul ASTRA este, astfel, un laborator viu al patrimoniului, unde casele, meșteșugurile și comunitățile se întâlnesc. Restaurarea capătă o dublă semnificație: salvarea unui trecut fragil și formarea unei conștiințe pentru viitor.
 

Docu-seria, parte din proiectul cultural „Cine ascultă o casă?” – Ediția a IV-a, este realizată de Asociația Human Made Art, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul de Arhitectură, alături de Institutul Național al Patrimoniului, Complexul Național Muzeal ASTRA și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.
 

***
 

Partenerii media ai proiectului sunt Radio România Cultural, Revista Zeppelin și Igloo Magazine.

Despre Cronicari Digitali: Platforma Cronicari Digitali, produsă de agenția de PR Zaga Brand, Asociația Human Made Art și Institutul Național al Patrimoniului a reușit să aducă alături o comunitate vastă de oameni preocupați de valori culturale, personalități, experți, vedete, creatori de conținut, și derulează anual proiecte offline și online care se disting prin creativitate și modalități inovative de storytelling digital. Cronicari Digitali dezvoltă produse new media, social media, BTL, PR pentru branduri și instituții preocupate de patrimoniul cultural, turism cultural, gastronomie, multietnicitate și comunități.

Facebook.com/cronicaridigitali

Instagram.com/cronicaridigitali