În mijlocul unei comunități măcinate de diferite forme de discriminare, pentru care instituțiile locale nu au manifestat vreo formă de interes sau respect, un grup de oameni a venit în întâmpinarea instrumentelor democratice pentru rezolvarea propriilor probleme. Grupul de Acțiune Locală Nucleo Activare în Ferantari a fost format în toamna anului 2021 și a funcționat neîntrerupt de-a lungul unui an cu scopul de a transmite nevoile din Ferentari către cei care au puterea de le a rezolva, decidenții locali. Liderii comunitari, majoritatea femei, au urmat workshopuri de advocacy și lobby și au parcurs toate exercițiile democratice, reușind de multe ori să obțină rezultatele dorite.
Am stat de vorbă cu Roxana Păduraru, specialistă în activitatea de advocacy și lobby și Responsabil Advocacy în cadrul Nucleo Activare în Ferentari, despre cum a luat naștere această inițiativă de politică publică. Roxana Păduraru a urmat un master de Politici Publice și Advocacy la Universitatea de Vest din Timișoara.
Acțiunile de până acum din cadrul proiectului, susținute de o mare parte a comunității prin dezbateri și colectare de semnături, au adus o serie de victorii mici, dar de impact. Astfel, a fost posibilă deratizarea unor zone infestate de șobolani, instalarea unor stâlpi pentru iluminatul public, precum și a unor limitatoare de viteză.
Aceste mici victorii au constituit fundația pentru găsirea unei soluții pentru o problemă serioasă cu care se confruntă comunitatea: lipsa unui centru comunitar integrat în mijlocul cartierului, care să încorporeze un spațiu social și recreațional, un spațiu unde se pot oferi servicii de sănătate și prevenție, unde sunt furnizate servicii educaționale și care reprezintă și un loc de informare și consiliere.
Cum ați pornit acest proiect?
Nucleo s-a născut dintr-o dorință de a transmite mai departe cunoștințe despre lobby și advocacy și de a utiliza instrumentele democratice de implicare în comunitate acolo unde nevoile sunt atât de evidente, dar constant ignorate. Pentru a reuși implementarea instrumentelor de advocacy era nevoie de un grup de oameni dedicați care să persevereze până când rezultatele aveau să se vadă. Așa a luat naștere Nucleo, Grupul de Acțiune Comunitară din Ferentari. După câteva workshop-uri interesante în care oamenii din cartier au învățat care sunt metodele de implicare prin advocacy și organizare comunitară, Nucleo s-a pus pe treabă: au făcut întâlniri cu oamenii din comunitate, au realizat o analiză a nevoilor și au început demersurile pentru a le transmite autorităților care sunt acestea.
Când și cum te-ai alăturat proiectului?
Eu le-am cunoscut pe colegele mele de proiect, care vin din mijlocul comunității din Ferentari (pentru că sunt aproape exclusiv femei în Nucleo) exact când au trecut de la teorie la practică, de la workshop în teren, în toamna anului trecut. Sunt specialist în activitatea de lobby și am urmat un master de Politici Publice și Advocacy la Universitatea de Vest din Timișoara. Așa că, înarmate cu toate instrumentele necesare, am început lungul drum către instituțiile locale care au atribuții în rezolvarea problemelor identificate de către comunitate: infestarea cu șobolani și gândaci, parcuri și locuri de joacă degradate, gunoi neridicat, mașini care trec cu viteză pe străzi, blocuri nereabilitate și lista e destul de lungă. Pe lângă problemele care țin de marginalizarea de care au parte oamenii din cartierul Ferentari (aspecte pe care nu le-am neglijat, dar despre care știam că nu pot fi rezolvate prin proiectul nostru), aceste nevoi mai mici enumerate mai sus se regăsesc peste tot, în toate cartierele din România. Nu cred că există însă vreo comunitate din vreun cartier care să fi depus măcar 5% din efortul pe care doamnele din Nucleo l-au depus în ultimul an pentru rezolvarea acestor nevoi prin întreaga campanie de lobby și advocacy pe care au dus-o.
Am stat de vorbă cu Roxana Păduraru, specialistă în activitatea de advocacy și lobby și Responsabil Advocacy în cadrul Nucleo Activare în Ferentari, despre cum a luat naștere această inițiativă de politică publică. Roxana Păduraru a urmat un master de Politici Publice și Advocacy la Universitatea de Vest din Timișoara.
Acțiunile de până acum din cadrul proiectului, susținute de o mare parte a comunității prin dezbateri și colectare de semnături, au adus o serie de victorii mici, dar de impact. Astfel, a fost posibilă deratizarea unor zone infestate de șobolani, instalarea unor stâlpi pentru iluminatul public, precum și a unor limitatoare de viteză.
Aceste mici victorii au constituit fundația pentru găsirea unei soluții pentru o problemă serioasă cu care se confruntă comunitatea: lipsa unui centru comunitar integrat în mijlocul cartierului, care să încorporeze un spațiu social și recreațional, un spațiu unde se pot oferi servicii de sănătate și prevenție, unde sunt furnizate servicii educaționale și care reprezintă și un loc de informare și consiliere.
Cum ați pornit acest proiect?
Nucleo s-a născut dintr-o dorință de a transmite mai departe cunoștințe despre lobby și advocacy și de a utiliza instrumentele democratice de implicare în comunitate acolo unde nevoile sunt atât de evidente, dar constant ignorate. Pentru a reuși implementarea instrumentelor de advocacy era nevoie de un grup de oameni dedicați care să persevereze până când rezultatele aveau să se vadă. Așa a luat naștere Nucleo, Grupul de Acțiune Comunitară din Ferentari. După câteva workshop-uri interesante în care oamenii din cartier au învățat care sunt metodele de implicare prin advocacy și organizare comunitară, Nucleo s-a pus pe treabă: au făcut întâlniri cu oamenii din comunitate, au realizat o analiză a nevoilor și au început demersurile pentru a le transmite autorităților care sunt acestea.
Când și cum te-ai alăturat proiectului?
Eu le-am cunoscut pe colegele mele de proiect, care vin din mijlocul comunității din Ferentari (pentru că sunt aproape exclusiv femei în Nucleo) exact când au trecut de la teorie la practică, de la workshop în teren, în toamna anului trecut. Sunt specialist în activitatea de lobby și am urmat un master de Politici Publice și Advocacy la Universitatea de Vest din Timișoara. Așa că, înarmate cu toate instrumentele necesare, am început lungul drum către instituțiile locale care au atribuții în rezolvarea problemelor identificate de către comunitate: infestarea cu șobolani și gândaci, parcuri și locuri de joacă degradate, gunoi neridicat, mașini care trec cu viteză pe străzi, blocuri nereabilitate și lista e destul de lungă. Pe lângă problemele care țin de marginalizarea de care au parte oamenii din cartierul Ferentari (aspecte pe care nu le-am neglijat, dar despre care știam că nu pot fi rezolvate prin proiectul nostru), aceste nevoi mai mici enumerate mai sus se regăsesc peste tot, în toate cartierele din România. Nu cred că există însă vreo comunitate din vreun cartier care să fi depus măcar 5% din efortul pe care doamnele din Nucleo l-au depus în ultimul an pentru rezolvarea acestor nevoi prin întreaga campanie de lobby și advocacy pe care au dus-o.
Care a fost scopul final al campaniilor voastre? Ce mai aveți de făcut până la sfârșitul proiectului?
Scopul final al proiectului nu a fost decis de către echipa care l-a scris sau de către managerul care l-a implementat. Scopul pentru care am desfășurat toate acțiunile și activitățile proiectului a fost stabilit de către comunitate: rezolvarea uneia dintre cele mai pregnante nevoi ale oamenilor dezavantajați din Ferentari, un centru comunitar integrat în mijlocul cartierului. Astfel, ceea ce ne-am propus noi prin proiect a fost să rulăm toate instrumentele dintr-o campanie de advocacy, rezolvând pe parcurs probleme care pot fi rezolvate prin petiții și audiențe și depunând la final o propunere de politică publică prin care să soluționăm probleme mai complexe, care se întrepătrund și care nu pot fi tratate punctual. Nu am știut de la început ce studiu de fundamentare pentru politica publică va fi depus, ne-am apucat de redactat atunci când comunitatea a decis care este subiectul pe care dorește să îl abordeze. Acum suntem la un pas de depunere a studiului de fundamentare împreună cu toate semnăturile pe care colegele din Nucleo le-au colectat de la oamenii din cartier.
Există astfel de centre în alte comunități? Care este scopul lor?
De-a lungul timpului diferite state au ajuns la concluzia că este nevoie de construirea unor anumite instituții care să răspundă nevoilor celor mai dezavantajați oameni din comunitate, fix în comunitate. Acolo unde distanța dintre stat și cetățeni este mare, aceasta trebuie micșorată. Astfel, în majoritatea statelor funcționează centre comunitare care oferă diferite servicii, în funcție de nevoi. Există centre de tineret, iar în acest sens avem un exemplu foarte bun în Timișoara, acolo unde Fundația Județeană de Tineret Timiș administrează Casa Tineretul (un Centru de Tineret recunoscut de Consiliul Europei) și alte 5 centre de cartier. Centrele de tineret oferă servicii diverse precum cele culturale, educaționale și de instruire, de informare, de socializare și, de multe ori, oferă spații pentru desfășurarea activităților organizațiilor de tineret. Centrele dedicate seniorilor au scopul de a adresa problemele pe care le au cei mai în vârstă dintre noi. În Canada există centre dedicate persoanelor refugiate acolo unde sunt oferite servicii multiple pentru a ușura obținerea de acte și integrarea celor aflați în nevoie. Un centru comunitar integrat este un loc în care trebuie să își găsească rezolvarea toate greutățile comune dintr-o comunitate: accesul slab la servicii de sănătate, lipsa educației reproductive și sanitare, lipsa activităților dedicate copiilor și tinerilor etc.. Un astfel de centru este absolut necesar în Ferentari. Cu ajutorul fondurilor nerambursabile pe care autoritățile locale le pot accesa, România poate dezvolta acest tip de centre în multe zone defavorizate. Dintre exemplele de bună practică mă gândesc la Centrele Comunitare Integrate din orașul Huși sau la cele din comunele Ciucurova, Hamcearca și Polovragi. Exemplele sunt multiple și sperăm că în curând vom avea unul și în Ferentari!