In fiecare zi, citim despre oameni extraordinari care fac lucruri extraordinare. Desi repetitia anterioara ar puteasuna exagerat, este bine sa ne amintim, din cand in cand, ca si oamenii normali sau cei cu nevoi speciale pot face lucruri extraordinare.
21 martie este Ziua Internationala a Persoanelor cu Sindrom Down, un motiv de sarbatoare pentru fiecare copil, tanar sau adult cu sindrom Down, dar si pentru familiile acestora. Nu este o zi in care ne intereseaza sa auzim sau sa citim statistici, sa aflam despre tratamente care pot da rezultate sau in carediscutam despre ce inseamna sa ai sindrom Down. Este o zi in care ne bucuram ca am avut ocazia sacunoastem cel putin o persoana cu acest sindrom, sa vedem fericirea din ochii unui copil care te intalnestepentru prima data si totusi se lipeste de tine de parca v-ati fi cunoscut dintotdeauna. Daca ar fi sa cautam pe Internet ceea ce spun persoanele cu sindrom Down despre ei, am avea ocazia sa descoperim oameni interesanti cu un mod de gandire unic:
„Atunci cand ai sindrom Down, este exact ca si cand te-ai fi nascut normal. Eu sunt exact ca tine si tu esti exact ca mine. Cu totii ne nastem in moduri diferite. Eu duc o viata normala.”
„Sunt norocoasa ca pot face atat de multe lucruri. Vreau sa stiti ca, desi am sindromul Down, totul este in regula.”
„Nu pot schimba faptul ca am sindrom Down dar un lucru pe care il pot schimba este modul in care oamenii gandesc despre mine. Le voi spune: judecati-ma ca o persoana normala, nu ca pe persoana care o vedeti. Tratati-ma cu respect si acceptati-ma in modul in care sunt. Si cel mai important, am nevoie de prieteni. Pana la urma, si eu voi face la fel pentru voi.”
Sunt doar trei din mesajele pe care le veti gasi intr-o simpla cautare pe Internet insa ceea ce este mai important este modul in care noi privim persoanele cu sindrom Down. In fiecare an, aceasta zi este sarbatorita in peste 60 de tari pe tot globul, motivul principal fiind educarea populatiei pentru acceptarea fireasca a persoanelor cu sindrom Down in societate. Acest prilej de sarbatoare ne aduce in atentie si lipsa de informare in ceea ce priveste sindromul Down, marginalizarea si discriminarea care afecteaza sansele de integrare in societate si obtinerea unui loc de munca la varsta adulta.
Ce am putut face noi, Inima de Copil pentru ei? In cadrul Centrului nostru de Recuperare si Reabilitare pentru Copii cu Dizabilitati, copiii cu sindrom Down beneficiaza de terapii de recuperare individualizate (kinetoterapie, terapie ocupationala, logopedie, stimulare cognitiva si recuperare psihopedagogica). Au sansa sa se dezvolte intr-un mod armonios si sa se integreze atat in mediul educativ cat si in societate in general. Speram ca parintii acestor copii descopera la noi un loc unde nu exista discriminare sau marginalizare, unde copilul cu sindrom Down primeste cea mai mare sansa: de a primi ajutor pentru a creste si a se dezvolta frumos si cat mai normal.
Copiii cu sindrom Down au abilitati intelectuale, artistice si sportive pe care nu avem nici un drept sa le negam sau sa le trecem cu vederea. Sunt veseli, sociabili si ne ofera lectii despre viata pe care ar trebuie sa ne li amintim sau sa le prezentam celor din jur, ori de cate ori vor judeca gresit sau vor aplica o eticheta unui copil cu sindrom Down. Aceasta afectiune genetica nu se trateaza, nu este reversibila si cel mai important nu este contagioasa. A avea un cromozom in plus nu inseamna ca nu esti normal sau ca nu poti ajunge un membru valoros al societatii.
Cu gandul la zambetele copiilor care vin la centrul Fundatiei „Inima de Copil”, incheiem acest articol aniversar si va spunem tuturor: Sa fim mai aproape de sindromul Down!
Iar pentru parintii care de atatea ori s-au intrebat DE CE, ii rugam si ii indrumam sa citeasca urmatoarele randuri, scrise de un copil cu sindrom Down:
„ Fata mea poate este diferita
Dar sentimentele mele sunt aceleasi
Rad si plang
Si sunt mandru de ceea ce realizez
Am fost trimis aici printre voi
Sa va invat sa iubiti
Dumnezeu din Rai
Ma priveste de sus
Pentru El, eu sunt la fel ca voi
Dragostea Lui nu are limite
Ci voi aici
In orase si tari
Ma judecati dupa standarde
Pe care nedrept le-ati ales
Dar familia pe care am ales-o
Ma va ajuta cu siguranta
Pentru ca sunt unul dintre acei copii
Speciali
Care a venit aici sa invete
Aceleasi lectii ca si voi
Ca dragostea inseamna acceptare
Venind din inima
Toti avem acelasi rost
Desi nu acelasi inceput
Dumnezeu mi-a dat viata
Pentru a face lucruri bune
Si voi face la fel ca si tine
Dar in ritmul meu.”
Alexandra Vlasceanu
Kinetoterapeut
Fundatia Inima de Copil