In prezent, in Camera Deputatilor se afla in dezbatere o propunere legislativa de modificare si completare a Legii Minelor nr. 85/2003. Propunerea legislativa Pl-x. 549/2009, initiata de senatorii Toni Grebla (PSD) si Ion Ruset (PDL), a fost adoptata de Senatul Romaniei, in acest moment fiind analizata in Comisia pentru industrii si servicii din cadrul Camerei Deputatilor.
Asociatiile MaiMultVerde si Alburnus Maior considera ca propunerea legislativa Pl-x. 549/2009 contine o serie de prevederi care incalca grav drepturile fundamentale ale cetatenilor Romaniei si cer membrilor Comisiei pentru industrii si servicii sa ia in considerare argumentele de neconstitutionalitate a propunerii legislative prezentate de cele doua organizatii intr-o scrisoare oficiala, sa analizeze obiectiv propunerea Pl-x 549/2009 si sa organizeze o dezbatere publica inainte de votul final asupra ei.
Legea minelor 85/2003 este legea generala care reglementeaza desfasurarea activitatilor miniere in Romania. De la adoptarea acesteia in anul 2003, au existat mai multe initiative de modificare si completare a legii, cea mai recenta apartinand senatorilor Toni Grebla (PSD) si Ion Ruset (PDL), din anul 2009. Propunerea legislativa Pl-x 549/2009, prin articolele propuse, contine o serie de prevederi care, in opinia celor doua organizatii, incalca grav dreptul la proprietate privata, Constitutia, tratate si conventii internationale ratificate de Romania, precum si norme elementare de tehnica legislativa.
Conform Art. 10 orice investitor privat care obtine o licenta de exploatare are dreptul sa exproprieze de buna voie proprietatile vizate. âExpropriator este statul roman, prin titularii licentelor de exploatare, operatori economiciâ, continua propunerea legislativa, iar âplata despagubirilor pentru imobilele ce urmeaza a fi expropriate in temeiul prevederilor art. 105 alin. 1 se face de titularul de licenta direct titularilor drepturilor reale, in numerar sau prin consemnarea sumelor intr-un cont bancar la dispozitia acestora.â
Conform legislatiei romanesti, expropriator nu poate fi titularul de licenta in numele statului roman, ci doar statul roman direct, el fiind astfel responsabil si de plata despagubirilor. Introducerea prevederii conform careia titularul licentei realizeaza exproprierea si plateste despagubirile demonstreaza inca o data ca in intentia initiatorilor acestei modificari legislative se urmareste substituirea autoritatilor statului roman cu companii private care pot detine la un moment dat licente de exploatare in Romania, investindu-le pe acestea din urma, in mod abuziv si discriminatoriu, cu atribute de exercitare a unor puteri statale.
Proiectul de lege prevede scoaterea abuziva si discretionara a terenurilor necesare desfasurarii activitatilor miniere din circuitul forestier si agricol, incalcand atat prevederile art. 136 din Constitutie, referitoare la proprietatea publica, cat si dispozitiile art. 35 si 36 din Codul Silvic, lege cu valoare superioara.
Prin prevederile art. 11, alin. (3) si (5), proiectele de minerit primesc statut special si pot proceda la distrugerea unor monumente istorice clasificate fara a mai fi nevoie de descarcare de sarcina arheologica si/sau de avizul Ministerului Culturii in acest sens. Prin prevederea propusa se incalca grav regimul juridic de protectie a patrimoniului arheologic pe care Romania s-a angajat sa il asigure prin ratificarea Conventiei europene pentru protectia patrimoniului arheologic (revizuita), adoptata la La Valetta la 16 ianuarie 1992 (L150/1997). Mai mult, contrar spiritului legislatiei de protectie a patrimoniului, prin care monumentele ar trebui protejate in intregul lor, prevederile propuse ar permite mutilarea monumentelor si a siturilor arheologice prin descarcarea de sarcina arheologica âpe fragmenteâ a unor terenuri necesare exploatarilor miniere, prin derogare de la Ordonanta Guvernului nr. 43/2000.
Art. 431 prevede o derogare de la Legea 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructie astfel incat avizele obtinute in baza unui certificat de urbanism expirat sau invalid sa ramana valabile. Derogarea sfideaza definitia de baza si rolul conferit certificatului de urbanism de legislatia privind amenajarea teritoriului si urbanismul, precum si cea privind autorizarea lucrarilor de constructii.
Intr-o scrisoare adresata membrilor Comisiei pentru industrii si servicii, MaiMultVerde si Alburnus Maior cer luarea in considerare a argumentelor de neconstitutionalitate ale prevederilor propunerii legislative Pl-x 549/2009 prezentate de cele doua organizatii, discutarea obiectiva a acesteia si organizarea unei dezbateri publice pe tema propunerii legislative.
De asemenea, Alburnus Maior a initiat o campanie de contracarare a acestei legi ce reprezinta un pericol pentru toate zonele in care exista concesiuni miniere, indiferent de tipul de resurse din subsol. Pe site-ul www.rosiamontana.net poate fi semnata o petitie adresata deputatilor prin care acestia sunt incurajati sa voteze impotriva propunerii legislative si sa isi prezinte public pozitia fata de aceasta. Pana in prezent, petitia a fost semnata de aproape 16.000 de persoane.
âLegea este eminamente destinata unui singur beneficiar, compania care propune proiectul de minerit de la Rosia Montana si care, intampinand dificultati majore in procesul de autorizare a proiectului si avand o mare parte dintre avizele si acordurile deja obtinute anulate de instantele competente ca urmare a litigiilor promovate de ONG-uri, doreste pe viitor sa eludeze dispozitiile legale. Promovarea unei asemenea legi iese insa din sfera legalului si intra in cea a ilicituluiâ,a declarat Prof. Dr. Marius Liviu Harosa care a realizat o analiza juridica a modificarilor propuse legii minelor.
âIn noua forma, legea anuleaza autoritatea institutiilor statului, a reprezentantilor alesi prin vot, investind entitati private, conduse exclusiv de interese de afaceri, cu o autoritate discretionara si nelegitima. Din clipa in care o institutie de drept privat va fi in masura sa anuleze unilateral dreptul de proprietate al unui cetatean roman, drept real principal, conform Codului Civil, putem vorbi despre inceputul sfarsitului democratiei in Romaniaâ,a declarat Doru Mitrana, director executiv Asociatia MaiMultVerde.
Informatii suplimentare:
Anamaria Bogdan, Director comunicare Asociatia MaiMultVerde, tel. 0755224816, email anamaria.bogdan@maimultverde.ro
Mai multe informatii pot fi gasite la www.rosiamontana.org sau la adresa alburnusmaior@ngo.ro