Asociaţia MaiMultVerde şi Sulfina Barbu, Preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, au organizat joi, 6 mai, un eveniment de susţinere a colectării selective a deşeurilor de ambalaje.
La acest eveniment, care a avut loc în Camera Deputaţilor, au participat Andreea Marin Bănică, ambasador al proiectului Viaţa după colectare, Dragoş Bucurenci, preşedintele Asociaţiei MaiMultVerde, autorităţi centrale şi locale cu putere de decizie în domeniu, societăţi de transfer de responsabilitate, organizaţii nonguvernamentale şi membri ai Parlamentului României.
Evenimentul a fost dedicat colectării selective a deşeurilor de ambalaje şi face parte din proiectul Viaţa după colectare realizat de MaiMultVerde şi Coca-Cola HBC România în parteneriat cu Eco-Rom Ambalaje SA. Acest proiect îşi propune să încurajeze publicul să îşi ceară dreptul la colectare selectivă: amplasarea containerelor galbene, albastre şi verzi cât mai aproape de locuinţă. Andreea Marin Bănică şi Dragoş Bucurenci, preşedintele MaiMultVerde, au prezentat rezultatele proiectului în 2009 şi planurile pentru 2010.
În 2009, proiectul Viaţa după colectare a convins peste 2.000 de români să scrie primarilor şi să le ceară sisteme de colectare selectivă a deşeurilor la poarta locuinţei. Pe site-ul www.viatadupacolectare.ro ei au avut la dispoziţie informaţii despre colectarea selectivă, legislaţie românească şi europeană, precum şi modele de scrisori către primărie care puteau fi trimise direct de pe site. Tot aici poate fi semnată şi petiţia online pentru susţinerea colectării selective, care în 2009 a strâns peste 2.100 de semnături. Proiectul a fost susţinut şi de alte personalităţi: Cristian Mungiu, Malvina Cservenschi, Gianina Corondan, europarlamentarul Daciana Sârbu, Zoli Toth (Sistem), jurnalista Simona Tache, Sulfina Barbu şi Korodi Attila, foşti Miniştri ai Mediului. Şi Trupa Interzis.
Spre deosebire de anul 2009, primul an al proiectului Viaţa după colectare, când scrisorile au fost trimise doar către primării, anul acesta există şi un model de scrisoare care poate fi trimisă către oamenii politici din România - senatori şi deputaţi. Această nouă abordare a motivat şi organizarea evenimentului la Camera Deputaţilor. Pe lângă infrastructura necesară (containerele colorate pentru separarea deşeurilor), colectarea selectivă în România nu va lua amploarea din alte ţări europene fără sprijinul oamenilor politici, responsabili pentru o legislaţie adecvată în domeniul gestionării deşeurilor şi pentru aplicarea ei. Cetăţenii din colegiile din România le vor putea cere astfel senatorilor şi deputaţilor care îi reprezintă să acorde mai multă importanţă colectării selective a deşeurilor, să susţină iniţiativele legislative favorabile acesteia şi să adopte măsuri care să înlesnească aplicarea colectării selective de companiile de salubritate şi autorităţile locale.
În 2010, Viaţa după colectare continuă să informeze publicul referitor la colectarea selectivă, atât prin intermediul site-ului de unde se vor putea trimite scrisori către primării şi parlamentari, cât şi la diferite evenimente publice unde voluntarii MaiMultVerde vor fi prezenţi. Un film documentar realizat împreună cu Discovery Channel şi o campanie de informare în şcoli şi în locuri de petrecere a timpului liber din capitală vor completa activităţile proiectului în 2009.
Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de deşeuri valorificate până la 60%. Acest obiectiv nu va fi atins fără implementarea unor sisteme de colectare selectivă la nivelul comunităților locale, mai ales dacă avem în vedere că 60% dintre deșeurile de ambalaje sunt deșeuri menajere și numai 40% provin de la agenții economici.
Declaraţii de presă
Andreea Marin Bănică cunoscut jurnalist de televiziune şi director editorial al revistei Business Woman, a deschis calea campaniilor umanitare în Romania. Ca Ambasador al Bunăvoinţei pentru UNICEF, Andreea a încercat să arate cât de important este să acorzi o mână de ajutor celor ce au nevoie de ea. Pe lângă aceste campanii umanitare, Andreea se implică şi în derularea proiectelor menite să trezească spiritul civic din fiecare dintre noi, pentru a crea o lume mai bună, pentru noi şi pentru copiii noştri.
Ne dorim pentru copiii noştri aer curat, parcuri în care să poată respira şi alerga liberi, dar nu ştim că pentru fabricarea unei tone de hârtie se folosesc minim 2 tone de lemn, adică sunt tăiaţi 20 de copaci viguroşi. Prin reciclarea unei tone de hârtie, însă, sunt salvaţi 17 copaci. E doar un exemplu. Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de cantităţi de deşeuri valorificate până la 60%. Acum ne aflăm pe un loc codaş în Europa în privinţa reciclării, mai exact, penultimul loc. Dar noi, ca simpli cetăţeni, nu putem face asta singuri. Avem nevoie în vecinătatea casei sau a blocului nostru de containere diferite pentru plastic, sticlă sau hârtie, inscripţionate corepunzător, amplasate în locuri care să le facă uşor accesibile. Știm cu toții că prin reciclare protejăm natura şi resursele naturale, reducem poluarea solului, apei şi aerului şi economisim energie. O scrisoare adresată primarului şi parlamnetarului tău, o semnătură pe petiţie pot ajuta la îmbunătăţirea situaţiei deşeurilor din România. Intră pe www.viatadupacolectare.ro. Schimbarea stă în puterea ta! Succes!
Dragoş Bucurenci, Preşedinte, Asociaţia MaiMultVerde
Trebuie să înţelegem că standardul de civilizaţie în managementul deşeurilor a evoluat foarte mult în ultima jumătate de secol, iar astăzi a nu colecta selectiv deşeurile este la fel de necivilizat pentru un stat european cu a nu colecta gunoiul deloc.
Sulfina Barbu, Preşedinte Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor
Colectarea selectivă în România seamană cu emisiunea Pierdut în Panama. Un fel de cursă cu obstacole. Într-un timp foarte scurt, avem de recuperat foarte mult şi de ocolit multe obstacole. Implicarea societăţii civile şi a personalităţilor din spaţiul public, în lupta pentru protejarea mediului, este o garanţie că vom reuşi să urnim lucrurile. Împreună vom atrage atenţia asupra faptului că există o soluţie pentru protejarea mediului, simplă, la îndemâna noastră: să ne rupem cinci minute din timpul nostru, pentru a sorta gunoiul menajer. Un efort mic, cu un impact mare, însă.Proiectele de mediu aduc locuri de muncă verzi. Colectarea selectivă a deşeurilor este un bun exemplu. Creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor poate crea locuri de muncă în firmele care se ocupă cu colectarea deşeurilor sau cu producerea infrastructurii specifice, cum sunt containerele speciale, sau în firmele care se ocupă cu reciclarea deşeurilor. Mediul este o resursă pe care nu ne putem permite să o mai neglijăm.
Mugurel Rădulescu, Director Relaţii Publice şi Comunicare, Coca-Cola HBC România şi Moldova
Susţinerea colectării selective trebuie să devină o prioritate pentru România. Tocmai de aceea, proiectul este extrem de important, cu atât mai mult cu cât se adresează în principal populaţiei unul dintre actorii-cheie în dezvoltarea sistemului, alături de autorităţi sau companiile producătoare. Cu toţii, deopotrivă, trebuie să înţelegem importanţa colectării selective a deşeurilor de ambalaje şi să ne implicăm activ. Coca-Cola Hellenic va continua să fie susţinătorul acestor iniţiative, prin care sperăm să obţinem încrederea românilor în sistem şi în beneficiile lui şi să ii determinăm să ni se alăture.
Informaţii suplimentare: Anamaria Bogdan, Manager comunicare, Asociaţia MaiMultVerde, tel. 0755 224816, email anamaria.bogdan@maimultverde.ro
Note pentru jurnalişti
Asociaţia MaiMultVerde, organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi de protecţie a mediului, are misiunea de a construi o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. În primii doi ani de funcţionare, 2008 şi 2009, MaiMultVerde a lucrat cu peste 11.000 de voluntari, a plantat 383.700 puieţi, a strâns 262 de tone de deşeuri, a deschis primul centru de închiriat biciclete din Bucureşti, Cicloteque, a derulat două campanii naţionale de informare şi educaţie şi a organizat prima gală de strângere de fonduri pentru proiecte de mediu, Gala Verde. Bugetul MaiMultVerde în primii doi ani a depăşit 1.800.000 de euro. Fondurile au fost obţinute din sponsorizări oferite de marile companii din România.
Coca-Cola HBC România este unicul îmbuteliator din România al produselor purtând marca Coca-Cola. Compania Coca-Cola HBC România asigură pentru produsele Coca-Cola îmbutelierea, distribuţia, vânzarea, marketingul operaţional, fiind lider de piaţă în industria băuturilor non-alcoolice din România. Toate fabricile din România operează conform standardelor internaţionale de mediu ISO 14001 şi eKOsistem (sistem propriu de mediu).
În anul 2000 a luat fiinţă Asociaţia Română pentru ambalaje şi mediu, asociaţie în care Coca-Cola este membru fondator şi care colaborează cu autorităţile române pentru dezvoltarea unui sistem eficient de management al deşeurilor. Din decembrie 2003, Coca-Cola este unul dintre membrii fondatori ai ECO-ROM Ambalaje SA, organizaţie de recuperare similară celor din statele membre ale Uniunii Europene, afiliate la sistemul Punctul Verde şi destinată recuperării şi reciclării ambalajelor puse pe piaţă.
La acest eveniment, care a avut loc în Camera Deputaţilor, au participat Andreea Marin Bănică, ambasador al proiectului Viaţa după colectare, Dragoş Bucurenci, preşedintele Asociaţiei MaiMultVerde, autorităţi centrale şi locale cu putere de decizie în domeniu, societăţi de transfer de responsabilitate, organizaţii nonguvernamentale şi membri ai Parlamentului României.
Evenimentul a fost dedicat colectării selective a deşeurilor de ambalaje şi face parte din proiectul Viaţa după colectare realizat de MaiMultVerde şi Coca-Cola HBC România în parteneriat cu Eco-Rom Ambalaje SA. Acest proiect îşi propune să încurajeze publicul să îşi ceară dreptul la colectare selectivă: amplasarea containerelor galbene, albastre şi verzi cât mai aproape de locuinţă. Andreea Marin Bănică şi Dragoş Bucurenci, preşedintele MaiMultVerde, au prezentat rezultatele proiectului în 2009 şi planurile pentru 2010.
În 2009, proiectul Viaţa după colectare a convins peste 2.000 de români să scrie primarilor şi să le ceară sisteme de colectare selectivă a deşeurilor la poarta locuinţei. Pe site-ul www.viatadupacolectare.ro ei au avut la dispoziţie informaţii despre colectarea selectivă, legislaţie românească şi europeană, precum şi modele de scrisori către primărie care puteau fi trimise direct de pe site. Tot aici poate fi semnată şi petiţia online pentru susţinerea colectării selective, care în 2009 a strâns peste 2.100 de semnături. Proiectul a fost susţinut şi de alte personalităţi: Cristian Mungiu, Malvina Cservenschi, Gianina Corondan, europarlamentarul Daciana Sârbu, Zoli Toth (Sistem), jurnalista Simona Tache, Sulfina Barbu şi Korodi Attila, foşti Miniştri ai Mediului. Şi Trupa Interzis.
Spre deosebire de anul 2009, primul an al proiectului Viaţa după colectare, când scrisorile au fost trimise doar către primării, anul acesta există şi un model de scrisoare care poate fi trimisă către oamenii politici din România - senatori şi deputaţi. Această nouă abordare a motivat şi organizarea evenimentului la Camera Deputaţilor. Pe lângă infrastructura necesară (containerele colorate pentru separarea deşeurilor), colectarea selectivă în România nu va lua amploarea din alte ţări europene fără sprijinul oamenilor politici, responsabili pentru o legislaţie adecvată în domeniul gestionării deşeurilor şi pentru aplicarea ei. Cetăţenii din colegiile din România le vor putea cere astfel senatorilor şi deputaţilor care îi reprezintă să acorde mai multă importanţă colectării selective a deşeurilor, să susţină iniţiativele legislative favorabile acesteia şi să adopte măsuri care să înlesnească aplicarea colectării selective de companiile de salubritate şi autorităţile locale.
În 2010, Viaţa după colectare continuă să informeze publicul referitor la colectarea selectivă, atât prin intermediul site-ului de unde se vor putea trimite scrisori către primării şi parlamentari, cât şi la diferite evenimente publice unde voluntarii MaiMultVerde vor fi prezenţi. Un film documentar realizat împreună cu Discovery Channel şi o campanie de informare în şcoli şi în locuri de petrecere a timpului liber din capitală vor completa activităţile proiectului în 2009.
Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de deşeuri valorificate până la 60%. Acest obiectiv nu va fi atins fără implementarea unor sisteme de colectare selectivă la nivelul comunităților locale, mai ales dacă avem în vedere că 60% dintre deșeurile de ambalaje sunt deșeuri menajere și numai 40% provin de la agenții economici.
Declaraţii de presă
Andreea Marin Bănică cunoscut jurnalist de televiziune şi director editorial al revistei Business Woman, a deschis calea campaniilor umanitare în Romania. Ca Ambasador al Bunăvoinţei pentru UNICEF, Andreea a încercat să arate cât de important este să acorzi o mână de ajutor celor ce au nevoie de ea. Pe lângă aceste campanii umanitare, Andreea se implică şi în derularea proiectelor menite să trezească spiritul civic din fiecare dintre noi, pentru a crea o lume mai bună, pentru noi şi pentru copiii noştri.
Ne dorim pentru copiii noştri aer curat, parcuri în care să poată respira şi alerga liberi, dar nu ştim că pentru fabricarea unei tone de hârtie se folosesc minim 2 tone de lemn, adică sunt tăiaţi 20 de copaci viguroşi. Prin reciclarea unei tone de hârtie, însă, sunt salvaţi 17 copaci. E doar un exemplu. Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de cantităţi de deşeuri valorificate până la 60%. Acum ne aflăm pe un loc codaş în Europa în privinţa reciclării, mai exact, penultimul loc. Dar noi, ca simpli cetăţeni, nu putem face asta singuri. Avem nevoie în vecinătatea casei sau a blocului nostru de containere diferite pentru plastic, sticlă sau hârtie, inscripţionate corepunzător, amplasate în locuri care să le facă uşor accesibile. Știm cu toții că prin reciclare protejăm natura şi resursele naturale, reducem poluarea solului, apei şi aerului şi economisim energie. O scrisoare adresată primarului şi parlamnetarului tău, o semnătură pe petiţie pot ajuta la îmbunătăţirea situaţiei deşeurilor din România. Intră pe www.viatadupacolectare.ro. Schimbarea stă în puterea ta! Succes!
Dragoş Bucurenci, Preşedinte, Asociaţia MaiMultVerde
Trebuie să înţelegem că standardul de civilizaţie în managementul deşeurilor a evoluat foarte mult în ultima jumătate de secol, iar astăzi a nu colecta selectiv deşeurile este la fel de necivilizat pentru un stat european cu a nu colecta gunoiul deloc.
Sulfina Barbu, Preşedinte Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor
Colectarea selectivă în România seamană cu emisiunea Pierdut în Panama. Un fel de cursă cu obstacole. Într-un timp foarte scurt, avem de recuperat foarte mult şi de ocolit multe obstacole. Implicarea societăţii civile şi a personalităţilor din spaţiul public, în lupta pentru protejarea mediului, este o garanţie că vom reuşi să urnim lucrurile. Împreună vom atrage atenţia asupra faptului că există o soluţie pentru protejarea mediului, simplă, la îndemâna noastră: să ne rupem cinci minute din timpul nostru, pentru a sorta gunoiul menajer. Un efort mic, cu un impact mare, însă.Proiectele de mediu aduc locuri de muncă verzi. Colectarea selectivă a deşeurilor este un bun exemplu. Creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor poate crea locuri de muncă în firmele care se ocupă cu colectarea deşeurilor sau cu producerea infrastructurii specifice, cum sunt containerele speciale, sau în firmele care se ocupă cu reciclarea deşeurilor. Mediul este o resursă pe care nu ne putem permite să o mai neglijăm.
Mugurel Rădulescu, Director Relaţii Publice şi Comunicare, Coca-Cola HBC România şi Moldova
Susţinerea colectării selective trebuie să devină o prioritate pentru România. Tocmai de aceea, proiectul este extrem de important, cu atât mai mult cu cât se adresează în principal populaţiei unul dintre actorii-cheie în dezvoltarea sistemului, alături de autorităţi sau companiile producătoare. Cu toţii, deopotrivă, trebuie să înţelegem importanţa colectării selective a deşeurilor de ambalaje şi să ne implicăm activ. Coca-Cola Hellenic va continua să fie susţinătorul acestor iniţiative, prin care sperăm să obţinem încrederea românilor în sistem şi în beneficiile lui şi să ii determinăm să ni se alăture.
Informaţii suplimentare: Anamaria Bogdan, Manager comunicare, Asociaţia MaiMultVerde, tel. 0755 224816, email anamaria.bogdan@maimultverde.ro
Note pentru jurnalişti
Asociaţia MaiMultVerde, organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi de protecţie a mediului, are misiunea de a construi o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. În primii doi ani de funcţionare, 2008 şi 2009, MaiMultVerde a lucrat cu peste 11.000 de voluntari, a plantat 383.700 puieţi, a strâns 262 de tone de deşeuri, a deschis primul centru de închiriat biciclete din Bucureşti, Cicloteque, a derulat două campanii naţionale de informare şi educaţie şi a organizat prima gală de strângere de fonduri pentru proiecte de mediu, Gala Verde. Bugetul MaiMultVerde în primii doi ani a depăşit 1.800.000 de euro. Fondurile au fost obţinute din sponsorizări oferite de marile companii din România.
Coca-Cola HBC România este unicul îmbuteliator din România al produselor purtând marca Coca-Cola. Compania Coca-Cola HBC România asigură pentru produsele Coca-Cola îmbutelierea, distribuţia, vânzarea, marketingul operaţional, fiind lider de piaţă în industria băuturilor non-alcoolice din România. Toate fabricile din România operează conform standardelor internaţionale de mediu ISO 14001 şi eKOsistem (sistem propriu de mediu).
În anul 2000 a luat fiinţă Asociaţia Română pentru ambalaje şi mediu, asociaţie în care Coca-Cola este membru fondator şi care colaborează cu autorităţile române pentru dezvoltarea unui sistem eficient de management al deşeurilor. Din decembrie 2003, Coca-Cola este unul dintre membrii fondatori ai ECO-ROM Ambalaje SA, organizaţie de recuperare similară celor din statele membre ale Uniunii Europene, afiliate la sistemul Punctul Verde şi destinată recuperării şi reciclării ambalajelor puse pe piaţă.