Masivul Carnic de la Rosia Montana gazduieste cea mai extinsa si mai bine conservata retea de galerii miniere de epoca romana, medievala precum si moderna din Europa si este protejat conform legislatiei romanesti in vigoare (Legea 5/2000 si Legea 422/2001), fiind clasat ca monument istoric de interes national (1). Daca Masivul Carnic este punctul central al patrimoniului Rosiei Montane, el ascunde in acelasi timp si cele mai bogate rezerve de aur de pe teritoriul Rosiei Montane. Astfel, exploatarea sa ar fi prima etapa a proiectului minier propus. Din acest motiv, imposibilitatea intocmirii documentatiei in vederea obtinerii autorizatiei de construire datorita suspendarii certificatului de sarcina arheologica blocheaza efectiv procedura de autorizare a proiectului minier, inclusiv procedura de emitere a acordului de mediu aflata in desfasurare la Ministerul Mediului.
 
Supus unor lucrari de cercetare si explorare arheologica inca din anul 2000, Masivul Carnic a fost initial descarcat de sarcina arheologica de Ministerul Culturii si Cultelor in anul 2004. Acest prim certificat de descarcare de sarcina arheologica a fost anulat irevocabil prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie in anul 2008 (2).
 
In luna iulie 2011 ca urmare a unei noi solicitari a SC Rosia Montana Gold Corporation SA, a fost emis un nou certificat de descarcare de sarcina arheologica, de aceasta data competenta emiterii revenind Directiei Judetene pentru Cultura Alba. La scurt timp dupa emiterea sa, certificatul de descarcare de sarcina arheologica a facut obiectul unei actiuni judecatoresti de anulare introduse de asociatiile reclamante in care se arata in esenta aceea ca certificatul a fost emis pe o suprafata necercetata arheologic exhaustiv. Lucrarile moderne din Masivul Carnic nu au constituit un obiectiv al cercetarilor arheologice preventive din Masivul Carnic si nu s-a intreprins o cercetare exhaustiva a lor. Zone vaste de lucrari miniere romane nu au fost cercetate, cu toate acestea au fost descarcate de sarcina arheologica. 
 
Pana la solutionarea irevocabila a actiunii judecatoresti pentru anularea certificatului 9/2011, reclamantele au solicitat suspendarea efectelor juridice ale actului administrativ. Dosarul privind cererea de suspendare, initial introdusa la Tribunalul Cluj in 20 ianuarie 2012, a fost stramutat prin Incheierea nr. 7020/31.10.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie la Tribunalul Suceava.
 
O importanta semnificativa pentru dovedirea acestei valori a patrimoniului a avut-o chiar raportul expertilor britanici Andrew Wilson (Universitatea Oxford), David Mattingly (Universitatea Leicester) si Mike Dawson (CgMS) al caror studiu a expus pe larg argumente in favoarea protejarii acestui patrimoniu, in special a Masivului Carnic de la Rosia Montana, asimiland in textul raportului distrugerea Carnicului cu un act de vandalism cultural.
 
„Potrivit dispozitiilor Legii contenciosului administrativ 554/2004 si a jurisprudentei consistente in domeniu, suspendarea inseamna invalidarea oricarui efect juridic al actului, aceasta fiind tocmai ratiunea suspendarii - beneficiarul sa nu se poata folosi de act pana la solutionarea actiunii in anulare, existand motive de nelegalitate evidente dar si pericolul iminent al unei pagube ireversibile care nu ar putea fi reparate ulterior - in cazul de fata distrugerea unui patrimoniu unic, de valoare universala exceptionala”, a aratat Av. Dr. Marius Liviu Harosa, care reprezinta asociatiile reclamante in cauza.
 
Actiunea judecatoreasca pentru anularea certificatului 9/2011 se judeca la momentul de fata de catre Tribunalul Buzau, iar perioada estimata de reclamante pentru solutionarea sa irevocabila este de 2 ani.
 
Mai multe informatii putet obtine de la: Marius Harosa (0744599762) sau alburnusmaior@ngo.ro

______________________
(1) In Lista Monumentelor Istorice reactualizata, aprobata prin Prin Ordinul nr. 2.361/2010,  la nr. crt. 146 se regasesc listate „galeriile din Masivul Carnic”, sat Rosia Montana, Comuna Rosia Montana, avand Cod AB-I-s-A-20329, datare epoca romana, medievala, moderna.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, Dosar nr. 434/64/2006, Decizia nr. 4607 din 9 decembrie 2008