Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta cere autorităţilor române redarea în circuitul natural a zonelor inundabile din Lunca Dunării şi consideră inundarea controlată a incintelor agricole din Lunca Dunării şi din Delta Dunării ca fiind soluţia optimă pentru contracararea efectelor provocate de creşterile fără precedent ale apelor Dunării. 

Situaţia actuală a depăşirii cotelor istorice pe cursul inferior al Dunării este cauzată de lucrările de desecare şi de îndiguire din secolul trecut, în urma cărora mii de hectare inundabile din lunca fluviului au fost transformate în incinte agricole şi zootehnice. Preţul acelor iresponsabile acţiuni de „domesticire a naturii” este plătit astăzi de mii de familii care trăiesc în Lunca Dunării.

Incintele agricole Pardina şi Sireasa, situate în nord-vestul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării măsoară împreună aproximativ 30.000 de hectare şi pot constitui zone de preluare a debitelor crescute ale Dunării. Prin inundarea controlată a acestor incinte, păstrate astăzi în mod artificial pentru culturi agricole, pot fi salvate vieţi omeneşti şi se pot economisi sume de zeci de mii de euro pe care statul român, prin autorităţile locale, este nevoit să le acopere. 

Alături de multe zone îndiguite artificial de-a lungul Dunării, o altă suprafaţă extinsă cu potenţial de renaturare este Insula Mare a Brăilei, ce ar putea deveni, prin reintegrarea în circuitul natural, un adevărat plămân pentru apele Dunării, cu un imens potenţial benefic asupra calităţii apei.

Mai mult, reinundarea controlată a zonelor agricole din Delta Dunării şi a Luncii Dunării poate reda circuitului natural al fluviului zeci de mii de hectare, acţiune cu efecte deosebit de benefice asupra ecosistemelor umede ale Dunării şi Deltei, în special ca loc de cuibărit pentru păsări şi de înmulţire a speciilor de peşte.


„Există un plan guvernamental de renaturare a Luncii Dunării – numit "Coridorul Verde" – încă din 2006, apărut după inundaţii, pe care autorităţile nu l-au prea băgat în seamă după ce "mortul a dispărut de pe trotuar". Inundarea înseamnă nu numai refacerea Luncii Dunării şi a biodiversităţii sale, ci şi o capacitate de absorbţie alveolară ce preia surplusul la inundaţii. Din motive care ţin de aceeaşi incompetenţă şi de interesele meschine ale unor funcţionari publici în conivenţă cu diverşi proprietari de pământ nu s-a făcut mai nimic. Ţin minte că după inundarea fostei bălţi Greaca, un prefect a golit-o pe motiv că va fi o "mlaştină". Asta se întâmplă şi acum, când vârful de viitură va atinge marţi Delta Dunării şi locuitorii săi, dar interesele meschine ale Consiliului Judeţean Tulcea, care ia redevenţe din paşunat de oi şi agricultură socialistă, opresc inundarea incintelor agricole Pardina-Sireasa, prevăzute cu ecluză tocmai pentru acest tip de situatii. Acest fapt mi se pare iresponsabil” –Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

„Efectele lucrărilor istorice de îmblânzire a Dunării demarate la începutul secolului trecut şi continuate şi desăvârşite de politicile absurde ale regimului comunist se văd astăzi pe prima pagină a ziarelor şi în ştirile TV. Rolul Luncii Dunării şi al zonelor agricole din Deltă a fost, este şi va fi acela de preluare a debitelor crescute ale fluviului. România se va confrunta cu inundaţii şi alte asemenea pericole, indiferent de lucrările de îndiguire promise de autorităţi, până când nu va întelege că un fluviu de dimensiunea Dunării nu poate trăi fără lunca sa.” – Dan Bărbulescu, Director de Programe Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta.