Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) lansează Poziția privind împrumuturile de studii pentru studenți, în contextul proiectului de lege anunțat de Guvernul României.
Guvernul României a anunțat lansarea unui pachet de măsuri sociale, denumit „Sprijin pentru România”. În cadrul acestui pachet s-a anunțat lansarea programului național „Student Invest”, prezentat succint, fără vreo detaliere, ca presupunând „garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporție de 80% de către stat, pentru taxe de studii.
Propunerea este o eternă reîntoarcere la tentative eșuate, puse pe agenda publică fără vreo analiză sau o minimă consultare cu studenții, cei pe care se presupune că i-ar sprijini măsura. Schema de împrumuturi nu rezolvă problemele actuale ale studenților, așa cum încearcă să sugereze Guvernul, și nici nu este eficientă.
Astfel, riscul de a intra într-o spirală speculativă este imposibil de negat. Această spirală s-a dezvoltat corelativ cu introducerea împrumuturilor în alte țări, notoriu fiind cazul SUA, în care criza datoriilor studenților este acută, generațională și cu impact devastator. Pașii acestui mecanism sunt limitați la număr: universitățile pot crește artificial/fără acoperire reală taxele de studii, pentru că știu că debitul este acoperit de studenți prin împrumuturi, acordate lejer de bănci având în vedere garanția statului, care la rândul său se bazează pe solvabilitatea de viitor a studenților. În tot acest peisaj, studentul ar fi cel perdant.
De altfel, o tendință clară ce s-a putut observa în alte state odată cu introducerea sistemului de împrumuturi a fost scăderea cheltuielilor publice cu educația, în contextul în care și în momentul de față cheltuielile publice/student în România sunt la coada clasamentului european. Coroborat cu alte indicii privind alocările bugetare, pare că Guvernul acceptă să adâncească și mai tare aceste discrepanțe.
Inițiativa Guvernului României e asincronă atât cu status-quoul european (unde puținele sistemele active de împrumuturi, cu 2 excepții majore, sunt corelate cu învățământul superior universal gratuit), cât și cu inițiativele din alte țări (Franța, Slovenia, Luxemburg sunt doar câteva dintre țările care au crescut subvențiile publice pentru studenți în ultima perioadă), care au înțeles contextul dificil prin care trec studenții în această perioadă.
Studenții care se împrumută ar fi „încurajați” să se angajeze, inclusiv cu mai mult decât o fracțiune de normă, ceea ce este de natură să afecteze capacitatea de pregătire academică. Pe de altă parte, alții nu și-ar asuma riscul posibilității de a nu putea rambursa, îngroșând renunțarea la facultate și scăzând un număr de absolvenți de învățământ superior și așa redus.
Alte consecințe nedorite, dovedite de studiile de specialitate citate în poziția ANOSR, se referă la scăderea capacității de a-și găsi o locuință și amânarea deciziilor de a-și constitui o familie și de a avea copii, o prioritate a Guvernului, cu atât mai mult având în vedere lipsa de educație financiară, constatată și de Guvern într-o strategie pusă în dezbatere publică recent.
Lipsa consilierii și orientării adecvate în prezent ar influența alegerea programului de studii și, implicit, opțiunile de carieră ar fi alese în baza șansei ulterioare de rambursare a împrumutului, conform percepției publice sau a familiei. Cu toate acestea, având în vedere decalajul de competențe, absolvenții s-ar putea trezi în locuri de muncă ce presupun calificări inferioare, nefiind posibilă acoperirea creditului din veniturile obținute.
Dacă Guvernul României vrea într-adevăr să sprijine studenții, e suficient să urmeze promisiunile din propriul program de guvernare, asumat la învestitură, care prevede, printre altele, două măsuri punctuale pentru studenți: un cuantum al burselor sociale care să respecte prevederile Legii educației naționale, adică să acopere cheltuielile de cazare și masă, respectiv creșterea cu 100% a subvenției de cazare.
În loc să le acorde studenților ce le-a promis, Guvernul îi „sprijină” oferindu-le „șansa” să împrumute ceea ce trebuiau să obțină. Această „șansă” se suprapune peste faptul că:
Guvernul României a anunțat lansarea unui pachet de măsuri sociale, denumit „Sprijin pentru România”. În cadrul acestui pachet s-a anunțat lansarea programului național „Student Invest”, prezentat succint, fără vreo detaliere, ca presupunând „garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporție de 80% de către stat, pentru taxe de studii.
Propunerea este o eternă reîntoarcere la tentative eșuate, puse pe agenda publică fără vreo analiză sau o minimă consultare cu studenții, cei pe care se presupune că i-ar sprijini măsura. Schema de împrumuturi nu rezolvă problemele actuale ale studenților, așa cum încearcă să sugereze Guvernul, și nici nu este eficientă.
Astfel, riscul de a intra într-o spirală speculativă este imposibil de negat. Această spirală s-a dezvoltat corelativ cu introducerea împrumuturilor în alte țări, notoriu fiind cazul SUA, în care criza datoriilor studenților este acută, generațională și cu impact devastator. Pașii acestui mecanism sunt limitați la număr: universitățile pot crește artificial/fără acoperire reală taxele de studii, pentru că știu că debitul este acoperit de studenți prin împrumuturi, acordate lejer de bănci având în vedere garanția statului, care la rândul său se bazează pe solvabilitatea de viitor a studenților. În tot acest peisaj, studentul ar fi cel perdant.
De altfel, o tendință clară ce s-a putut observa în alte state odată cu introducerea sistemului de împrumuturi a fost scăderea cheltuielilor publice cu educația, în contextul în care și în momentul de față cheltuielile publice/student în România sunt la coada clasamentului european. Coroborat cu alte indicii privind alocările bugetare, pare că Guvernul acceptă să adâncească și mai tare aceste discrepanțe.
Inițiativa Guvernului României e asincronă atât cu status-quoul european (unde puținele sistemele active de împrumuturi, cu 2 excepții majore, sunt corelate cu învățământul superior universal gratuit), cât și cu inițiativele din alte țări (Franța, Slovenia, Luxemburg sunt doar câteva dintre țările care au crescut subvențiile publice pentru studenți în ultima perioadă), care au înțeles contextul dificil prin care trec studenții în această perioadă.
Studenții care se împrumută ar fi „încurajați” să se angajeze, inclusiv cu mai mult decât o fracțiune de normă, ceea ce este de natură să afecteze capacitatea de pregătire academică. Pe de altă parte, alții nu și-ar asuma riscul posibilității de a nu putea rambursa, îngroșând renunțarea la facultate și scăzând un număr de absolvenți de învățământ superior și așa redus.
Alte consecințe nedorite, dovedite de studiile de specialitate citate în poziția ANOSR, se referă la scăderea capacității de a-și găsi o locuință și amânarea deciziilor de a-și constitui o familie și de a avea copii, o prioritate a Guvernului, cu atât mai mult având în vedere lipsa de educație financiară, constatată și de Guvern într-o strategie pusă în dezbatere publică recent.
Lipsa consilierii și orientării adecvate în prezent ar influența alegerea programului de studii și, implicit, opțiunile de carieră ar fi alese în baza șansei ulterioare de rambursare a împrumutului, conform percepției publice sau a familiei. Cu toate acestea, având în vedere decalajul de competențe, absolvenții s-ar putea trezi în locuri de muncă ce presupun calificări inferioare, nefiind posibilă acoperirea creditului din veniturile obținute.
Dacă Guvernul României vrea într-adevăr să sprijine studenții, e suficient să urmeze promisiunile din propriul program de guvernare, asumat la învestitură, care prevede, printre altele, două măsuri punctuale pentru studenți: un cuantum al burselor sociale care să respecte prevederile Legii educației naționale, adică să acopere cheltuielile de cazare și masă, respectiv creșterea cu 100% a subvenției de cazare.
În loc să le acorde studenților ce le-a promis, Guvernul îi „sprijină” oferindu-le „șansa” să împrumute ceea ce trebuiau să obțină. Această „șansă” se suprapune peste faptul că:
Acolo unde există, împrumuturile în Europa au în cvasimajoritatea cazurilor rol complementar.. În 8 țări din UE există sistem de împrumuturi activ, cu peste 5% dintre studenți beneficiari, însă în majoritatea acestor țări învățământul superior este universal gratuit, neexistând riscul creșterii vertiginoase a taxelor de școlarizare.
Pe lângă toate acestea, alte consecințe semnalate de ANOSR în poziție și preluate din literatura de specialitate sunt:
Pe lângă toate acestea, alte consecințe semnalate de ANOSR în poziție și preluate din literatura de specialitate sunt:
Nu în ultimul rând, având în vedere gradul de colectare a veniturilor publice, ne surprinde faptul că Guvernul nu-și pune problema cum ar executa silit creanța în ipoteza în care debitorul ei părăsește jurisdicția României sau nu declară corespunzător veniturile.
„ANOSR cere Guvernului să renunțe la măsurile care sună bine doar de formă, dar în fapt au consecințe negative. Decidenții trebuie să împlementeze ce și-au asumat în Programul de guvernare, adică creșterea cuantumului burselor și a subvenției cămine-cantine, dacă doresc într-adevăr să sprijine studenții, în niciun caz să ne păcălească cu împrumuturi cu multiple riscuri dovedite în alte țări. Din grava neglijență, acele riscuri se pot transforma în crize naționale și în România.” a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR.
***
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este prima federație națională studențească, non-guvernamentală și non-partizană care, de peste 22 de ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală.
ANOSR reunește studenți din 19 centre universitare din întreaga țară, din 31 de universități, atingând un număr de 115 organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești.
La nivel național, ANOSR este parte a Alianței pentru o Românie Curată și membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU - European Students' Union), singura structură europeană care reprezintă studenții.
„ANOSR cere Guvernului să renunțe la măsurile care sună bine doar de formă, dar în fapt au consecințe negative. Decidenții trebuie să împlementeze ce și-au asumat în Programul de guvernare, adică creșterea cuantumului burselor și a subvenției cămine-cantine, dacă doresc într-adevăr să sprijine studenții, în niciun caz să ne păcălească cu împrumuturi cu multiple riscuri dovedite în alte țări. Din grava neglijență, acele riscuri se pot transforma în crize naționale și în România.” a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR.
***
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este prima federație națională studențească, non-guvernamentală și non-partizană care, de peste 22 de ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală.
ANOSR reunește studenți din 19 centre universitare din întreaga țară, din 31 de universități, atingând un număr de 115 organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești.
La nivel național, ANOSR este parte a Alianței pentru o Românie Curată și membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU - European Students' Union), singura structură europeană care reprezintă studenții.