Vocea Comunității a conturat Harta Nevoilor grupurilor vulnerabile la Târgu Frumos

„Vocea Comunității” este inițiativa a trei organizații ieșene de a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă copiii și familiile din orașul Târgu Frumos, Iași. Proiectul  este derulat  de  Fundația Serviciilor Sociale Bethany în parteneriat cu Asociația Română de Literație și Fundația Ancora Salvării, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Proiectul beneficiază de o finanțare nerambursabilă în valoare de 149.497,50 Euro și este derulat în perioada 1 martie 2022 – 30.06.2023.

Scopul proiectului „Vocea Comunității” este de a educa grupurile vulnerabile în direcția identificării, adresării și rezolvării problemelor cu care se confruntă și, totodată, de a sprijini autorități și instituții publice locale în demersul continuu al creșterii calității și diversificării serviciilor sociale, educaționale, de locuire, de angajare la nivel local, bazat pe dialogul cu aceste grupuri.

Harta nevoilor grupurilor vulnerabile din Târgu Frumos a căpătat formă în urma unei cercetări vaste, calitative și cantitative, derulată de specialiștii proiectului la nivelul comunității

Unul dintre obiectivele proiectului „Vocea Comunității” a fost de a identifica, direct de la publicurile interesate și afectate de problemele vieții de zi cu zi la nivelul localității, dificultățile concrete cu care se confruntă atunci când discutăm despre integrarea în comunitate a familiilor sărace, dezavantajate, discriminate, cu nevoi speciale și a copiilor care provin din medii lacunare din punct de vedere al accesului la resurse financiare sau educație. De asemenea, proiectul se adresează și vizează inclusiv identificarea nevoilor familiilor care au în îngrijire copii cu dizabilități, ale căror cerințe fac referire la integrarea în școală sau viața, dar și la accesul la servicii specializate care să îi ajute să contureze un viitor mai ușor de parcurs ca viitori adolescenți sau tineri adulți.

Harta Nevoilor Sociale din orașul Târgu Frumos a presupus acțiuni specifice unui demers sociologic de cercetare: elaborarea strategiei și a designului de cercetare/colectare de date, elaborarea instrumentelor de colectare de date atât cantitative cât și calitative, maparea orașului, alegerea metodei de selecție a subiecților cercetării și nu în ultimul rând derularea propriu-zisă a procesului de colectare de date.

Dintre subiecții cercetării - 100 de familii vulnerabile - la momentul colectării datelor, au beneficiat de informare cu privire la drepturi, obligații, servicii și au fost consultați cu privire la problemele orașului și eventuale soluții. Informațiile analizate au fost, sunt și vor fi puse pe agenda întâlnirilor deschise cu autoritățile locale din Târgu Frumos. Întocmirea hărții nevoilor sociale la nivelul orașului Târgu Frumos va servi comunității locale în identificarea de soluții țintite pe problematicile rezultate, inclusiv din zone insuficient deservite.

Cercetarea se pliază și pe directivele europene de a implica activ și responsabil instituțiile statului, alături de organizaţiile societăţii civile, în realizarea bunăstării sociale, pentru a obține o societate incluzivă și asigurarea accesului egal și nediscriminatoriu al populației la resursele comunității. De aceea, clienții serviciilor sociale (beneficiarii) trebuie priviți ca parteneri și sunt direct implicaţi în deciziile ce îi privesc și la care au nevoie de acces.

Rezultate și coordonate ale hărții nevoilor sociale trasate de „Vocea Comunității” la Târgu Frumos

În mod specific, cercetarea a vizat: evaluarea și identificarea problemelor de sănătate, educație, locuire, ocupare, securitate socială, calitatea vieții, a populației vulnerabile din comunitate; identificarea zonelor în care este nevoie de intervenție socială și măsuri integrate de sprijin, în așa fel încât numărul persoanelor vulnerabile să scadă semnificativ; identificarea serviciilor sociale care trebuie dezvoltate, sau regândite la nivel local, dar toate acestea vor fi dezbătute pe larg în capitolele ce vor urma.

Au fost vizate peste 100 de familii (chestionare), beneficiari ai măsurilor de asistență socială, din zonele sociale defavorizate, ale orașului Târgu Frumos și au fost realizate 8 interviuri cu reprezentanții formali sau informali  ai comunității locale, cu profesioniștii din sistemul social și din domeniul educațional. De asemenea, au fost realizate o serie de vizite de teren (în vederea mapării și cunoașterii comunității) și au fost analizate datele statistice la nivel de populație, alături de o documentare referitoare la serviciile sociale acreditate existente în Târgu Frumos.

Dintre rezultatele cercetării, amintim:

• 41.3% din respondenți au urmat doar școala primară, în timp ce 26,9% dintre respondenți au declarat că nu au urmat nici o formă de școlarizare;
• principalele grupur de persoane care se confruntă cu situațiile cele mai semnificative de vulnerabilitate sunt: copiii, persoanele vârstnice dependente (5,8% dintre respondenți), persoanele de etnie romă (56,7% dintre respondenți), persoanele cu dizabilități (8,7% dintre respondenți au certificat de handicap), mamele tinere/singure sau aflate în situații de risc;
• în general, în familiile cuprinse în eșantion, principalele surse de venit sunt reprezentate de: alocațiile copiilor aflați în îngrijire (43.8%), ajutorul social (37.6%), urmate fiind de indemnizația pentru dizabilități și în cele de urmă de salarii, pensii și munca cu ziua;
• în ceea ce privește cheltuielile din gospodărie, banii sunt utilizați preponderent pentru: achiziționarea produselor alimentare, a celor vestimentare și pentru cheltuielile de întreținere. Cheltuielile pentru servicii educaționale au fost menționate de 10% dintre respondenți:
• cei ce lucrează cu ziua fără forme legale (procent de 43.3%) alături de cei ce se declară casnici (35.6%), cei ce lucrează la negru (3.8%) și cei ce se declară șomeri (3.8%) reprezintă o urgență socială pentru orașul Târgu Frumos. Riscul crescut de sărăcie și excluziune vine tocmai din lipsa veniturilor și a accesului limitat la măsuri de securitate socială;
• referitor la lucrurile care ar trebui schimbate/îmbunătățite în zona în care locuiesc, respondenții au identificat ca priorități: existența unor locuri de muncă, bine plătite, sau pentru cei fără calificare și studii, proximitatea față de școli și grădinițe, creșe și construcția de case sociale, racordate la utilități și spațioase.

Ca și concluzii ale studiului realizat și în urma trasării hărții sociale, menționăm că intervenția în zonele marginalizate din oraș constituie una din prioritățile de pe agenda autorităților locale. Conectarea acestor zone cu accesul la diferite servicii, precum asistență socială, educație, formare profesională, angajare, acces la mijloace de transport este esențială. Serviciile de mediere și suport la nivelul comunităților de romi sunt și ele importante, astfel încât familiile să dispună de informare corectă, sprijin direct și cât mai aproape de domiciliul lor. În unele cazuri este nevoie de o intervenție integrată și de bună calitate a autorităților locale: în ceea ce privește locuirea (case sociale racordate la utilități și raportate la numărul membrilor de familie), accesul la infrastructură și la utilități.

De asemenea, educația adulților, medierea ocupațională și accesul pe piața muncii, sunt la fel de importante precum educația copiilor, sprijinul școlar acordat acestora, sau pregătirea tinerilor pentru accesul pe piața muncii.

De asemenea o altă problemă identificată și ce necesită intervenție este reprezentată de dependența de asistența socială și este necesară creșterea numărului de mediatori sanitari în zonele defavorizate, periferice.

Implicarea susținută, continuă și bazată pe o abordare concretă și strategică a nevoilor persoanelor aflate în dificultate este vitală pentru a realiza, cu adevărat, schimbarea. Procesul este unul pe termen lung și foarte lung, de aceea se insistă pe găsirea tuturor căilor de comunicare dintre autorități și grupurile vulnerabile, pentru a acționa local, direct pe problemele reale cu care acestea se confruntă.

***

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

Despre Fundația Serviciilor Sociale Bethany

Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany este o organizaţie non-guvernamentală care urmăreşte îmbunătăţirea vieţii persoanelor dezavantajate, în special a copiilor, a tinerilor şi a familiilor acestora, oferind servicii sociale şi promovând practici profesioniste în asistenţa socială. Cu 27 de ani de activitate în România, programele fundației vizează activități de terapie recuperatorie pentru copiii cu dizabilități, proiecte de încurajare a educației de calitate în mediul rural și, în general, promovarea unor practici profesioniste în lucrul cu copiii care provin din medii dezavantajate (centre de plasament, familii defavorizate). Nu în ultimul rând, Fundația Serviciilor Sociale Bethany promovează voluntariatul și filantropia ca modalități de implicare în viața comunității. 

Mai multe detalii se regăsesc pe www.bethany.ro.  

Despre Asociația Română de Literație

Asociația Română de Literație are misiunea de a dezvolta, promova și susține programele și proiectele care conduc la îmbunătățirea și dezvoltarea serviciilor educaționale oferite de instituțiile de învățământ pentru copii, tineri și adulți din România și din străinătate. Printre obiectivele asociației se numără implementarea de programe educaționale inovative/alternative care pot îmbunătăți procesul de invățare și de predare.

Mai multe detalii se regăsesc pe www.arlromania.ro.

Despre Fundația Ancora Salvării

Fundația Ancora Salvării este o organizație creștină, non-profit, care are ca scop ajutorarea oamenilor aflați în dificultate, în mod special a persoanelor cu dizabilități sau boli cronice, indiferent de rasă, religie, naționalitate. Viziunea asociației este de a dezvolta proiecte de susținere a nevoilor existente la nivelul grupurilor sprijinite, neacoperite în comunitate. Fundația este prezentă în România și Republica Moldova și sponsorizată prin intermediul unei Fundații de Sprijin din Olanda denumită Steunstichting Ancora Salvarii.

Mai multe detalii se regăsesc pe www.ancorasalvarii.ro.