Modificarea prevederilor din HG din 26.04.2023 și informarea autorităților locale precum și a celorlalte autorități implicate (Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației) pentru o interpretare unică a prevederilor.
Miercuri, 28 iunie 2023, Confederația Caritas România, susținută de un număr de 58 de organizații neguvernamentale din România, a transmis către Guvernul României, în atenția Primului Ministru Marcel Ciolacu, o scrisoare deschisă prin care solicită modificarea prevederilor HG din 26.04.2023 ce vizează refugiații din Ucraina.
Modificările aduse programului de sprijin acordat refugiaților din Ucraina, prin OUG 22/12.04.2023 și HG din 26.04.2023, dar mai ales modul de implementare a acestui program de către autoritățile locale, schimbă radical abordarea solidară de până acum și efectiv exclude mii de familii de refugiați, în primul rând pe cele mai vulnerabile, de la sprijinul necesar pentru a-și satisface cele mai de bază nevoi pentru o viață decentă în România, forțându-le să plece în alte țări sau să se întoarcă în Ucraina, chiar și în zone de conflict.
Confederația Caritas România semnalează faptul că modul în care sunt aplicate cele două condiții pentru a beneficia, în continuare, de sprijin din partea statului român, privează mii de familii de drepturile lor fundamentale, așa cum sunt ele definite în Directiva 2001/55/CE a Consiliului Uniunii Europene.
Printre aspectele menționate în Scrisoare se regăsesc:
- Condiționarea sprijinului de căutarea, respectiv existența, unui loc de muncă în România:
Există mai multe categorii de persoane care trebuie adăugate la lista de excepții, pentru că, din motive obiective, le este aproape imposibil să se angajeze:
- Mame cu copii până la vârstă de 6 ani. În multe localități nu există locuri disponibile la creșe și nici la grădinițe cu program prelungit. În multe cazuri mamele refugiate au venit singure cu copiii în România și nu au rude la care să apeleze să aibă grijă de copii în timpul în care se află la locul de muncă. De asemenea, multe locuri de muncă oferite sunt în fabrici în care se lucrează în mai multe schimburi – din nou imposibil pentru mamele singure cu copii mici.
- Persoanele între 55 și 65 de ani. Angajarea este o provocare chiar și pentru persoanele din acest grup de vârstă din România. Învățarea limbii române este o altă dificultate pentru această categorie de persoane. Considerăm că persoanele din această grupă de vârstă trebuie sprijinite în găsirea unui loc de muncă, dar nu și obligate.
- Persoane cu dizabilități și alte persoane aflate în incapacitate temporară de lucru. HG prevede o excepție de la obligativitate de angajare pentru persoanele cu dizabilități, dar condiționează această excepție de un certificat de încadrare în grad de dizabilitate emis de autoritățile competente române. Această condiție este imposibil de îndeplinit, procesul de obținere a acestor certificate necesită mult timp și un efort birocratic pe măsură. Propunem înlocuirea certificatului de încadrare în grad de dizabilitate cu o adeverință de incapacitate de muncă eliberat de un cabinet de medicina muncii.
- Acces la școală/grădiniță:
Există neclarități și dificultăți legate de înscrierea copiilor la școli și grădinițe care au împiedicat mulți părinți să-și înscrie copiii la școli și grădinițe, astfel multe familii nu au reușit să depună dosarele pentru sume forfetare pentru luna iunie:
- Procedura de înscriere nu a fost clarificată și nici inspectoratele școlare nu au fost pregătite pentru procesul de înscriere. Situația a fost înrăutățită de greva în învățământ.
- Documentele solicitate de școli la înscriere diferă de la o școală la alta. În unele școli copiii sunt încadrați în clase pe bază declarației părinților despre ultima clasă finalizată în Ucraina, alte școli solicită inclusiv foaia matricolă în traducere legalizată – o condiție imposibil de îndeplinit pentru mulți refugiați, mai ales dacă provin din zona de război sau zone aflate sub ocupația rusească.
- Locuri insuficiente mai ales în grădinițe și în creșe. Există localități unde copiii au primit repartizări la școli aflate la o mare distanță de domiciliu, chiar în localități limitrofe.
- Aplicarea procedurilor:
Informațiile primite de la centrele de servicii sociale pentru refugiați din Ucraina arată că prevederile HG-ului sunt interpretate și aplicate de către autoritățile locale în moduri foarte diferite:
- Primăriile solicită și acceptă diferite documente. De exemplu, sunt primării care acceptă documentul de repartizare la o școală din partea inspectoratului școlar, alte primării nu. În anumite locuri se acceptă adeverințe de participare la programe educaționale oferite de ONG-uri, în alte locuri nu.
- AJOFM-urile aplică diferite proceduri de înregistrare și eliberează documente cu diferite perioade de valabilitate. Există și situații în care AJOFM nu eliberează nici un document, ci trimite beneficiarul direct la un loc de muncă.
- Situațiile complexe în sistemul de învățământ au fost descrise deja sub punctul (2).
- Întârzierea plăților:
Conform procedurii descrise în HG, plățile pentru luna mai 2023 trebuie făcute până la începutul lunii iunie. Până la data acestei scrisori, banii nu au intrat în conturile refugiaților. Menționăm că nici ultimele plăți din programul 50-20 nu au fost făcute. Astfel, multe familii au rămas deja în incapacitate de plată, mai ales că și chiriile trebuie achitate, începând cu luna mai, direct de către beneficiari către proprietari, și, din cauza experiențelor cu plăți întârziate în cadrul programului 50-20, proprietarii de locuințe nu mai sunt dispuși să amâne termenul de plată.
Pentru a respecta în continuare drepturile fundamentale ale refugiaților din Ucraina și pentru a continua abordarea solidară, de care a dat dovadă România, Confederația Caritas România solicită guvernului să ia în considerare punctele menționate, să modifice prevederile menționate din HG și să informeze autoritățile locale și celelalte autorități implicate (din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Educației) pentru o interpretare unică a prevederilor.
Doina Crângașu, Director Executiv, Confederația Caritas România
Scrisoarea se regăsește în integralitatea sa aici:
Inițiativa face parte din proiectul SOLIDAR cu drepturile celor vulnerabili!, derulat de Confederația Caritas România în parteneriat cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.”
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.