In cadrul unei ceremonii oficiale, presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso si presedintele in exercitiu al Consiliului Uniunii, José Sócrates, au semnat, miercuri, la Strasbourg, Carta Drepturilor Fundamentale. Ceremonia a fost, insa, perturbata de mai multi deputati europeni nationalisti.

Carta Europeana pentru Drepturile Fundamentale stabileste, intr-un singur text, o serie de drepturi civile, politice, economice, sociale pe care le au cetatenii Europeni si toate persoanele cu rezidenta pe teritoriul Uniunii Europene - drepturi definite ca valori comune ale Uniunii. Obiectivul Cartei consta in asigurarea unei vizibilitati sporite a acestor principii, in vederea consolidarii protectiei drepturilor fundamentale, dupa schimbarile din societate, progresele sociale si evolutiile stiintifice.

Previziunile Cartei se aplica institutiilor, agentiilor Europene si Statelor Membre doar cand aplica legea comunitara. Carta nu stabileste prerogative noi pentru Uniune.

Daca Tratatul de la Lisabona va fi ratificat de toate Statele Membre, Curtea Europeana de Justitie va fi institutia care se va asigura de respectarea prevederilor Cartei, in intreaga Uniune.

Drepturile cetatenilor europeni

Demnitate:demnitatea umana, dreptul la viata, dreptul la integritate, interzicerea torturii si a tratamentelor degradante sau inumane, interzicerea sclaviei si a muncii fortate;

Libertate:dreptul la libertate si securitate, respectarea vietii private si de familie, protectia datelor personale, dreptul la casatorie si la formarea unei familii, libertatea de gandire, de exprimare, de apartenenta religioasa, dreptul la informare, libertatea de asociere, libertatea artelor si a stiintelor, dreptul la educatie, libertatea de a alege o ocupatie si de a munci, libertatea de a incepe o afacere, dreptul la proprietate, dreptul la azil, protectie in caz de expulzare sau extradare;

Egalitate: egalitate in fata legii, nediscriminare, egalitate culturala, religioasa si lingvistica, diversitate, egalitate intre barbati si femei, drepturile copiilor, drepturile persoanelor in varsta, integrarea persoanelor cu disabilitati.

Solidaritate: drepturile lucratorilor la informare si consultare, dreptul la actiuni colective, dreptul la acces la serviciile de plasare, protectie in caz de demitere nejustificata, conditii corecte de munca, interzicerea folosirii copiilor pe piata muncii, protectia tinerilor la locul de munca si in viata profesionala si de familie, securitate si asistenta sociala, protectia consumatorilor, protectia mediului inconjurator, acces la servicii de sanatate si interes general.

Drepturile Cetatenilor: dreptul la vot si la participarea in alegerile pentru Parlamentul European, in alegerile municipale, dreptul la o buna administratie, la acces la documente, la Mediatorul European, la petitii, libertatea de miscare si de rezidenta, protectie consulara si diplomatica;

Justitie: dreptul la un proces corect, la prezumtia de nevinovatie, dreptul la aparare, dreptul la legalitate si proportionalitate in dosarele penale, dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori pentru aceeasi crima.

Toate acestea sunt stabilite in baza drepturilor si a libertatilor fundamentale deja recunoscute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de Carta Sociala a Consiliului Europei, de Carta Comunitara pentru Drepturile Sociale Fundamentale ale Lucratorilor si de alte conventii internationale, in care Uniunea Europeana sau Statele sale Membre sunt parti.

/>Proclamarea Cartei a avut loc cu o zi inaintea semnarii, in capitala Portugaliei, a noului Tratat European, de sefii de stat si de guvern ai Uniunii. Ceremonia a fost insa intrerupta de cateva ori de o minoritate de Deputati Europeni asezati pe ultimele randuri din hemiciclul din Strasbourg, care au scandat "referendum". Minoritatea insa a fost infranta insa de aplauzele majoritatii Deputatilor Europeni. Deputatii polonezi si britanici au batut din picioare si au desfasurat pancarte

Ceremonia din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, dedicata semnarii Cartei Drepturilor Fundamentale, unul dintre cele mai importante documente ale noului Tratat european, a fost perturbata de mai multi deputati europeni nationalisti.

In timp ce majoritatea eurodeputatilor aplaudau semnarea textului de catre Jose Socrates, primul ministru portughez si presedinte in exercitiu al UE, cativa deputati de dreapta din Marea Britanie si Polonia si-au manifestat nemultumirea batand din picioare si strigand „referendum” in microfoane, incercand sa acopere vorbitorul care prezenta ceremonia.

Mai mult, ei au refuzat sa paraseasca sala de plen, in momentul in care presedintele forului legislativ, Hans-Gert Poettering, le-a cerut acest lucru. Protestul lor a fost marcat si de desfasurarea de pancarte, lucru interzis de regulamentul PE.

De altfel, Polonia a anuntat, de ceva vreme, ca va refuza sa semneze, impreuna cu Marea Britanie, Carta Drepturilor Fundamentale. Polonia nu este de acord cu prevederea potrivit careia nicio expropriere sa nu fie facuta fara o despagubire corespunzatoare.

Si asta, din cauza controverselor pe care Polonia le are cu Germania, pe tema proprietatilor etnicilor germani care s-au refugiat in Occident, in anii 1950. Mai mult, Polonia doreste si includerea in textul de baza al noului Tratat a clauzei Ioannina, existenta in forma initiala doar ca anexa.

Aceasta clauza prevede ca deciziile Uniunii Europene pot fi temporar „inghetate”, daca un numar de state se opun acestora. Ramane de vazut ce aduce nou in acest sens Summit-ul EU de la Bruxelles.

Interventii pe marginea comportamentului deputatilor minoritari

Francis Wurtza condamnat ferm actiunea minoritatii. El a spus ca "grupul sau este in favoarea unui referendum, dar ca acest lucru nu are nimic de-a face cu atitudinea minoritatii care a strigat in incinta Parlamentului".

Graham Watsona cerut oficial ca in viitor, cei cu astfel de comportamente sa fie dati afara din Parlament. "Acesti Deputati au adus, astazi, atitudinea de huliganism de pe stadioane in Parlamentul European".

Cohn Bendita declarat ca Parlamentul a fost socat de atitudinea minoritatii, dar a cerut "sa nu se dramatizeze situatia". "Daca au fost 50 de idioti in Parlament care au strigat, au fost 700 oameni cu ratiune".

Bondea declarat ca nu este anti-democrat si ca "provine dintr-o traditie diferita". "Tot ceea ce am facut a fost sa port un tricou pe care scria Referendum".