Edilii Bucurestiului spera sa obtina sprijin prin fonduri europene pentru reabilitarea ecologica a lacurilor din vecinatatea Bucurestului si reintroducerea lor in circuitul turistic, conform unui proiect datand de ani buni si aflat acum in faza de asteptare, pentru Programul Operational Regional.

n Bucuresti, printre alte proiecte cu finantare europeana in care sunt implicate primariile, cum ar fi refacerea centrului istoric (numai pentru Palatul Voievodal Curtea Veche au fost alocate 5 milioane de euro) se numara si reabilitarea ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina si curatarea zonelor adiacente in vederea reintroducerii lor in circuitul turistic.
Cele zece lacuri de pe valea raului Colentina se afla in administrarea Primariei Generale a Municipiului Bucuresti, iar proiectul destinat reabilitarii lor se ridica la 13 milioane de euro, dintre care 6.5 milioane reprezinta o finantare nerambursabila initiata prin programul PHARE 2003. Fondurile PHARE nu au acoperit decat o parte a necesarului de investitii.

In "Programul de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008" se precizeaza ca apa din salba de lacuri a raului Colentina are o calitate necorespunzatoare din cauza deversarii direct in rau a apelor uzate de catre unitatile industriale si populatie. In acelasi program se specifica ca "lacurile nu au mai fost dragate de peste 30 de ani, fapt care a dus la acumularea unor mari cantitati de namol".

Pentru continuarea investitiilor demarate prin PHARE, a fost intocmit un dosar care se gaseste pe lista de asteptare a proiectelor in pregatire , pe baza HG Nr. 811 din 21 iunie 2006, si care urmeaza sa fie propuse spre finantare prin Programul Operational Regional 2007-2013.

Poveste veche

"Acest proiect de reabilitare a lacurilor de pe cursul raului Colentina exista de ceva timp. Proiectul prevede lucrari de amenajare a malurilor, decolmatare, curatirea luciului apei si popularea cu pesti", spune Radu Ancuta, directorul Directiei Integrare Europeana din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.

Ce ar putea presupune un proiect de reabilitare ecologica este usor de ghicit, insa introducerea aceste lacuri din zone marginase ale orasului sau de la marginea cartierelor intr-un presupus circuit turistic pare sa fie o initiativa extrem de indrazneata. Totusi, Primaria Generala isi propune, cu banii de la PHARE si cu alte fonduri ce vor fi obtinute pe parcurs, "imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor orasului prin reducerea factorilor de risc pentru sanatatea acestora, ameliorarea microclimatului urban prin amenajarea si intretinerea luciurilor de apa din zona si a spatiilor verzi adiacente si crearea conditiilor de baza pentru dezvoltarea infrastructurii de sport, turism si agrement".

Ne-am aventurat intr-o vizita pe malul lacului Plumbuita, situat intr-un parc din cartierul Colentina, pentru a vedea cum arata acum acest loc si cat de departe este de unul "turistic".

De-o parte a lacului se afla blocurile cartierului, care, spun oamenii locului, probabil ca nu vor putea fi "reabilitate" niciodata. De cealalta parte, vile in constructie si mormane de moloz. Lacul e in mijlocul unei vegetatii luxuriante, strabatuta de alei neasfaltate si marcata din loc in loc de ochiuri cu apa verzuie, un soi de helestee, asa ca aspectul intregului peisaj oscileaza intre "exotic" si dezolant.

Ne iese in cale o fantana arteziana kitsch care "functioneaza doar pana la ora doua", sau cel putin asa ne spune un trecator. Apele lacului sunt tulburi si pline de pet-uri, cutii de bere, ambalaje si alte resturi. Pe unul dintre maluri cativa copii au aprins un foc.

Singurii "turisti" care par atrasi zilnic de acest "obiectiv" al capitalei sunt pescarii. Destul de numerosi, pescuiesc printre gunoaie. In mod suprinzator, prind si peste, caci "mai sus e un bazin piscicol si mai scapa prin plasa cate un caras, un biban, chiar si cate un somotei", ne spune Florin, unul dintre pescari. In discutie intervine si un alt pescar, mai in varsta. "Ca sa se faca ceva aici, trebe mai intai sa sece lacul si sa-l decolmateze... dar ca sa arate bine tot locul asta? Nici in 30 de ani!", isi da el cu parerea.

In cautarea "agrementului", depistam un fost debarcader. In singura barca, trasa la mal, doarme un cersetor.
Pentru a primi finantare prin Programul Operational Regional, este nevoie ca pentru proiect sa fie intocmita documentatia finala prevazute de ghidul solicitantului pentru Axa 2. Pana atunci, proiectul va mai sta pe lista de asteptare .
Pana se vor vedea rezultatele concrete, opinia celor care locuiesc in preajma acestor lacuri ramane aceea ca ele nu vor mai putea fi "salvate" vreodata, la felul cum arata in prezent.

Adina Popescu