În perioada noiembrie-decembrie, familiei de zimbri din Munții Făgăraș li se mai alătură încă 17 noi zimbri. Aceștia sunt aduși de către Fundația Conservation Carpathia în două zone de reintroducere: lacul Pecineagu și zona Lerești, județul Argeș. 
 
Începând cu toamna anului trecut, în cadrul proiectului LIFE Carpathia, finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE și de Endangered Landscapes Programme, fundația a început un program amplu de reintroducere a zimbrului în Munții Făgăraș, după o lipsă de mai bine de 200 de ani. Acțiunea din ultimele săptămâni marchează completarea numărului de zimbri deja aduși acum un an, cu un număr de 17 zimbri, pe de-o parte în prima zona de reintroducere, lacul Pecineagu - 6 - , și pe de altă parte în a doua nouă zonă, la Lerești - 11 - . Pentru a asigura o diversitate genetică sănătoasă, zimbri au venit de la Parcul Natural Vânători Neamț, Valea Zimbrilor Vama Buzăului, cât și din rezervații din Marea Britanie (EAZA), Suedia (EBCC Scandinavia) și Germania.
 
La fel ca anul trecut, zimbri sunt găzduiți în primele săptămâni într-o zonă de carantină unde vor fi sub supraveghere veterinară, conform cerințelor legislației în vigoare. Ulterior, zimbri vor fi eliberați într-o zonă mai mare de aclimatizare, astfel având ocazia să se adapteze mai ușor mediului înconjurător (temperatură, relief, vegetație, prădători etc.). În primăvara anului viitor aceștia vor fi eliberați, urmând să se alăture turmei aflate deja în libertate sau să formeze alta nouă.
 
Primii 8 zimbri eliberați în Munții Făgăraș și primul vițel născut în sălbaticie
Începând cu luna mai a acestui an, 8 zimbri, veniți în toamna lui 2019 în zona Pecineagu, cutreieră deja pădurile Munților Făgăraș. Fundația Conservation Carpathia realizează acțiuni de monitorizare a zimbrilor pentru a putea verifica gradul de adaptabilitate, dar și pentru a preveni eventuale apropierile de zonele locuite.
 
„Comportamentul zimbrilor observat în urma activităților de monitorizare confirmă faptul că aceștia s-au adaptat la noile teritorii și după parcurgerea unei perioade de explorare s-au concentrat într-o zonă bogată din punct de vedere al biodiversității. Habitatul ales de zimbri este unul care poate oferi adăpost liniște si hrană. Dacă pe perioada verii preferau versanții umbriți cu expoziție nordică, și cu altitudini de până la 1600 m, o dată cu răcirea vremii aceștia preferă zonele cu expoziție sudică și cu altitudine ceva mai mică (aprox. 1200 - 1300). Condițiile atmosferice blânde din această toamnă au făcut ca accesul la hrană naturală să nu fie limitat, astfel că zimbrii au stat departe de așezările omenești și nu au fost înregistrate pagube.”, a declarat Călin Șerban, asistent manager faună sălbatică FCC. 

Vestea cea mai bună și confirmarea faptului că Munții Făgăraș sunt o casă reală pentru zimbri este prezența unui vițel de doar câteva săptămâni, observat de rangerii FCC alături de turmă. Reproducerea în mediul natural și în liberate este unul dintre dovezile clare ale faptului că programul de reintroducere a zimbrilor merge în direcția bună și reprezintă un real succes.
 
„În urma monitorizării zimbrilor s-a observat dezvoltarea instinctului de supraviețuire având în vedere conviețuirea cu carnivorele mari. În stare de alertă s-a putut observa formarea grupului și protejarea vițelului în interior. Deși destul de mic și nu pare a fi dezvoltat îndeajuns pentru perioada care va veni, vițelul este totuși vioi și a fost observat hrănindu-se atât cu lapte cât și cu hrană de origine vegetală și reacționează rapid în stare de alertă.” Completează Călin Șerban, asistent manager faună sălbatică FCC. 

De ce este nevoie de mai multe zone de reintroducere?
Succesul unui proces de reintroducere a unei specii vulnerabile cum este zimbrul, este dat de momentul în care zimbri pot supravietui și se pot înmulți în condiții naturale; conform studiului de fezabilitate realizat de specialiștii Romsilva, este nevoie de circa 100 de exemplare pentru acest lucru. Astfel, pentru a asigura toate condițiile necesare, procesul de reintroducere se realizează în trei zone (minim 30 de indivizi în fiecare zonă) între care zimbri se pot deplasa și migra, facilitând în timp întâlnirea indivizilor din cele trei grupuri.
 
Astfel, primele două zone au fost identificate și programul de reintroducere este activ, iar fundația este în curs de autorizare și a celei de-a treia zone care va fi populată în cursul anului viitor. Toate aceste acțiuni însă nu ar putea avea loc fără sprijinul și susținearea autorităților locale din Rucăr, Lerești și Nucșoara, autorităților regionale relevante Agenția pentru Protecția Mediului Argeș și Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș și, nu în ultimul rând, gestionarilor fondurilor cinegetice învecinate.

***
Despre proiectul LIFE Carpathia
Această acțiune a fost realizată în cadrul proiectului LIFE Carpathia („Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România", LIFE18 NAT/RO/00108). Principalul scop al proiectului este reconstrucția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale și care deopotrivă să creeze beneficii comunităților locale din zona Munților Făgăraș.
 
Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia, Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, SC Carpathia Agro & Finance SRL, Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș – Basarab I și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature și al Fundației Arcadia prin programul Endangered Landscapes Programme. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.
 
Despre Fundația Conservation Carpathia
Proiectul Fundației Conservation Carpathia a început prioritar cu protejarea de păduri și pășuni alpine în estul munților Făgăraș, iar din anul 2012 fundația a început să se implice activ și în refacerea zonelor degradate.
 
Din anul 2009 și până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul munților Carpați, unde a inițiat lucrări de reconstrucție ecologică și a stabilit măsuri de protecție, atât pentru pădure, cât și pentru animalele sălbatice. 
Proiectul FCC este unic în România și reprezintă una din cele mai importante inițiative de conservare din Europa.

Credit foto @Liviu Ungureanu