„Muntele de Haine” în creștere al României. Colectarea textilelor există pe hârtie, dar reutilizarea și reciclarea reprezintă excepția

O bună parte din administrațiile locale riscă să fie amendate de autoritățile de control din cauza incapacității de a crea un sistem funcțional de colectare și reutilizare a deșeurilor textile, de la consumator până la stadiul de resursă. Aceasta este concluzia analizei Radiografia gestionării deșeurilor textile în România, realizată de programul Harta Reciclării al asociației Viitor Plus, în colaborare cu asociația Ecoteca. Studiul face parte din campania de conștientizare Muntele de Haine, susținută de ING Bank România.
 

Colectarea separată a deșeurilor textile a devenit obligatorie în România, începând cu 1 ianuarie 2025. La mai bine de un an în care municipalitățile aveau obligația să implementeze sistemul de colectare, de la consumator la reciclator, acesta funcționează în anumite localități, dar este aproape sau chiar inexistent în multe alte orașe din țară. Analiza, realizată la nivel național de Viitor Plus şi Ecoteca, arată că infrastructura de colectare a fost implementată în majoritatea orașelor, însă traseul ulterior al hainelor - sortarea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, incinerarea, depozitarea - rămâne în mare parte opac și depinde adesea de inițiative punctuale sau de parteneriate cu ONG-uri. Potrivit estimărilor industriei, doar 6–8% dintre textilele colectate ajung efectiv să fie reutilizate sau reciclate, în timp ce restul ajung să fie incinerate sau depozitate.
 

Colectarea există, dar sistemul rămâne fragil

Datele au fost colectate de Ecoteca printr-un chestionar trimis autorităților locale din România. S-au primit răspunsuri doar de la 32 de administrații locale[1], iar aceste date arată că 87,5% dintre respondenți au implementat un sistem formal de colectare separată a textilelor. Pe de altă parte, infrastructura și performanța diferă considerabil de la un oraș la altul.  În primele 10 luni ale anului 2025, unitățile administrativ-teritoriale respondente au raportat 2.190 de tone de deșeuri textile colectate separat, însă indicatorii sugerează o participare încă redusă a populației. Media este de doar 0,25 kg de textile colectate pe cap de locuitor.

Cifrele reflectă doar o parte a întregului tablou: multe din orașele care nu au transmis date fie nu au implementat infrastructura de colectare a textilelor, fie au puncte de colectare care deservesc zeci sau chiar sute de mii de locuitori, fie derulează una sau două campanii scurte de colectare pe an.

„Primii pași în gestionarea deșeurilor textile au fost făcuți, însă este doar începutul. Un sistem complet funcțional are nevoie de sprijinul tuturor actorilor implicați – consumatori, producători, comercianți de textile, firme de colectare, sortare și reciclare, autorități locale, legiuitori. Dacă vrem să reducem cu adevărat «Muntele de Haine», trebuie să ne implicăm cu toții să dezvoltăm întregul lanț, de la prevenire și reutilizare până la reciclare”, spune Mihail Tănase, consultant comunicare, Harta Reciclării.

„Tema deșeurilor textile e una foarte complexă, pentru care încă soluțiile de colectare și valorificare sunt limitate. De aceea, e cu atât mai important un demers precum campania Muntele de Haine, iar acest raport ne ajută să înțelegem unde suntem și ce avem de făcut mai departe. În ING, economia circulară este soluția care completează eforturile de adaptare la schimbări climatice și tranziție energetică, angrenăm finanțări în această direcție, dar suntem conștienți și de impactul pe care fiecare dintre noi îl poate avea în această problemă de mediu: să prelungim viața textilelor, să le redăm utilitatea și să le direcționăm responsabil atunci când nu ne mai sunt de folos”, declară Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager, ING Bank România.

Radiografia gestionării deșeurilor textile în România evidențiază și alte blocaje sistemice care limitează performanța sistemului, de la lipsa trasabilității deșeurilor textile după colectare, soluții reduse de sortare și reciclare, până la contaminarea textilelor colectate, ca fenomen extins, dar și absența unei scheme de răspundere extinsă a producătorului (EPR) pentru textile, care să implice financiar industria modei.

Pentru o imagine de ansamblu, pagina web a analizei conține o hartă interactivă  cu toate orașele reședință de județ care include informații despre gestionarea deșeurilor textile, ce alternative locale există pentru donații și reutilizare și linkuri către punctele disponibile pe Harta Reciclării.

 

Oradea și Sibiul, exemple de bune practici în colectarea și reciclarea textilelor

Oradea are unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de colectare și valorificare a textilelor din România. Orașul are o infrastructură extinsă, de 110 puncte cu containere stradale și 2 centre de colectare prin aport voluntar, ceea ce impune opțiuni reale de trasabilitate și sortare înainte de eliminare. Municipalitatea a delegat serviciul atât către o asociație non-profit care preia hainele pentru donații, cât și unui operator privat care are infrastructură de sortare pentru reutilizare și reciclare. Din textilele colectate din orașul bihorean:

• 28% sunt reutilizate prin donații sau second-hand;
• 16,5% sunt reciclate material (fibre, lavete industriale);
• 11,5% sunt valorificate energetic (arse);
• restul ajung la depozitare după sortare.
   

Sibiul  are 27 de puncte de colectare a textilelor cu 40 de containere, gestionate în parteneriat cu asociația Caritas. Potrivit autorităților locale, în jur de 70% dintre hainele colectate sunt reutilizate. În Buzău sunt instalate 99 de containere textile, amplasate lângă platformele de colectare existente, sistemul fiind dezvoltat în parteneriat cu un operator privat. Hainele colectate sunt revândute ca produse second-hand, transformate în lavete industriale sau valorificate energetic dacă nu pot fi reutilizate.

La polul opus, Constanța a instalat un singur container la o populație de aproape 250.000 de persoane, în vreme ce Sectorul 1 din București nu colectează separat textilele. Sunt și primării care au instalate containere, dar textilele colectate ajung nesortate la incinerare sau chiar depozitare. Deși orașul Pitești are containere pentru colectare și a administrația a raportat peste 107 tone de textile colectate, toate textilele ajung la valorificare energetică prin incinerare. În Suceava, textilele colectate sunt transportate la depozitul de deșeuri, în lipsa infrastructurii de reciclare.

Radiografia gestionării deșeurilor textile în România face parte din campania Muntele de Haine, creată de Harta Reciclării, cu sprijinul ING România, care atrage atenția asupra volumului mare de deșeuri textile generate anual și promovează soluții simple pentru reducerea acestora, pe care oricine le poate pune în practică: reutilizare, reparare, reinventare, donare, colectare separată și obiceiuri de cumpărare responsabile.

***
 

Despre Viitor Plus

Viitor Plus este o organizație non-profit cu o experiență de 20 de ani în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate de asociație sunt: Adoptă un copac, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Biroul Eco, Eco Provocarea,  Harta Reciclării, Recicleta, Regenesis și Roua din Vurpăr. Harta Reciclării este un program al asociației Viitor Plus, al cărui scop este conștientizarea importanței colectării separate și promovarea reducerii, reutilizării, reciclării și a principiilor de economie circulară. Pe Harta Reciclării sunt aproape 19.000 de puncte de colectare, ateliere de reparații, centre de donații, de închiriere și magazine second hand din toată țara. Oricine poate adăuga puncte noi sau raporta probleme la cele deja existente, indiferent dacă are sau nu cont pe platformă.
 

Despre Ecoteca

Asociația Ecoteca este un ONG tehnic de mediu din România, cu peste 15 ani de experiență în analiza și îmbunătățirea sistemelor de management al deșeurilor și în promovarea economiei circulare. Organizația dezvoltă studii, analize și instrumente bazate pe date, colaborând cu autorități publice, companii și organizații internaționale pentru a sprijini politici și soluții eficiente de protecție a mediului. Prin cercetare aplicată și proiecte naționale și europene, Ecoteca contribuie la creșterea transparenței și performanței sistemelor de gestionare a deșeurilor din România
 

Despre ING Bank România

ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți - companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. ING Bank România este singura bancă cu o creștere organică din top 10 bănci locale după active, fără achiziții de portofolii de clienți sau alte bănci. ING Bank România este o bancă universală cu peste 1,9 milioane de clienți din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate și Wholesale Banking. Misiunea ING este aceea de a-i susține pe oameni să fie cu un pas înainte, în viață și în afaceri. Societatea este în tranziție către o economie cu emisii de carbon reduse. La fel și clienții noștri, la fel și ING. Finanțăm deja multe activități sustenabile, dar în continuare finanțăm mai multe care nu sunt. Vezi progresul nostru de până acum pe ing.com/climate.