În privința educației, se recomandă dezvoltarea unor programe de formare a părinților și a cadrelor didactice în gestionarea mai bună a tehnologiei informației și comunicațiilor și a resurselor online, dar și dezvoltarea unor cursuri de profil pentru copii, în programa școlară. Pandemia de COVID-19 a determinat în România o creștere a vulnerabilităților copiilor aflați în situație de risc, reducerea activității economice determinând o creștere a numărului familiilor ale căror venituri s-au redus, se arată într-un raport realizat de UNICEF.
UNICEF a publicat astăzi rezultatele celei de-a doua runde a Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 în România. Cea de a două rundă a evaluării s-a făcut pe baza rezultatelor unei consultări online realizată prin intermediul platformei U-Report, la care au răspuns 2.230 de adolescenți și tineri din întreaga țară, și a intervievării a peste 120 de profesioniști - lucrători comunitari, reprezentanți ai autorităților locale și județene, ai societății civile și personal din instituții rezidențiale - din județele Brașov, Bacău, Ilfov și Dolj.
Printre concluziile evaluării se numără următoarele:
• Cei mai vulnerabili copii sunt cei care trăiesc în sărăcie, cei aflați la risc de violență, abuz sau neglijare, cei care trăiesc în locuințe supraaglomerate și ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.
• Principalele dificultăți ale comunităților în care respondenții trăiesc, generate de pandemia de COVID-19, sunt: respectarea regulilor de izolare (54%), nesiguranța locului de muncă al părinților (21%) și lipsa materialelor de igienă și protecție (16%).
• Principalele forme de suport ce trebuie acordate copiilor care sunt separați de părinți din motive ce țin de izolare și carantină sau de spitalizarea acestora sunt furnizarea de alimente, medicamente și alte categorii de produse (45% dintre răspunsuri) și acordarea de sprijin pentru a putea învăța de acasă (28% dintre răspunsuri).
• Dificultățile privind accesul la servicii sunt legate de accesul la servicii medicale (58%) și de accesul la servicii educaționale (31%).
„Față de prima rundă a evaluării rapide, am constatat creșteri ale numărului de respondenți care au semnalat ca fiind problematică asigurarea produselor de bază, pe primul loc fiind menționate produsele de igienă, urmate de alimente. De asemenea, a crescut numărul celor care semnalează dificultăți de acces la medicamente și vaccinuri. Așadar, este necesară susținerea unei mai bune implicări a personalului din cabinetele de medicină de familie la nivelul comunităților locale, prin extinderea duratei programului de lucru al cabinetelor și a vizitelor în comunitate. De asemenea, este necesară o mai bună conlucrare între personalul medical, autorități și asistenți sociali, astfel încât nevoile oamenilor să poată fi identificate și rezolvate eficient”, a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România.
Potrivit rezultatelor la chestionarele aplicate, categoriile de copii cele mai afectate de pandemia COVID-19 sunt reprezentate de copiii provenind din familii care trăiesc în sărăcie, copiii de etnie romă și copiii care locuiesc în locuințe supraaglomerate.
Raportul UNICEF arată că a crescut percepția că furnizarea serviciilor în educație a fost afectată, apărând clar că, pentru realizarea obiectivelor educației la distanță, este important suportul oferit copiilor de către părinți/tutori/aparținători legali. Competențele digitale reduse ale cadrelor didactice, părinților și copiilor pot adânci inegalitățile de acces ale copiilor la conținutul educațional, notează autorii, recomandând dezvoltarea unor programe de distribuire de echipamente IT gratuite sau de facilitare a achiziției de echipamente/tehnologie la prețuri subvenționate.
O altă recomandare în domeniul educației este dezvoltarea unor programe de formare a părinților și a cadrelor didactice în gestionarea mai bună a tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) și a resurselor online pentru învățarea și predarea la distanță. Pentru creșterea competențelor digitale ale copiilor, se recomandă dezvoltarea unor cursuri de profil în programa școlară a activităților extra-curriculare (care folosesc TIC).
Pentru serviciile sociale destinate prevenirii separării copilului de familie, barierele cel mai des menționate în această rundă se referă la necesitatea izolării noilor beneficiari, capacitatea limitată, în genere, a sectorului public de a furniza servicii în acest context, dar și teama personalului din aceste servicii de a contacta virusul.
Recomandările sunt asigurarea echipamentelor de protecție pentru personal, creșterea numărului personalului din serviciile sociale destinate prevenirii separării copilului de familie și analiza nevoilor sociale la nivel comunitar.
În privința sănătății, cele mai afectate tipuri de servicii rămân cele furnizate de către medicii de familie, cele de specialitate oferite în cadrul spitalelor și a ambulatoriilor de specialitate, precum și serviciile stomatologice (o treime dintre respondenți semnalând probleme în această direcție).
Rezultatele evaluării rapide evidențiază necesitatea ca fiecare copil din România să aibă acces la serviciile de bază de la nivelul comunității. Acest lucru poate fi realizat prin extinderea Pachetului Minim de Servicii (PMS) la nivelul întregii țări, astfel ca fiecare comunitate și școală să aibă un asistent comunitar, un lucrător/asistent social și un consilier școlar. PMS a fost implementat cu succes de UNICEF în 45 de comunități din județul Bacău. Rezultatele mai arată și că autoritățile trebuie să dezvolte materiale și capacități de învățare online, inclusiv de instruire a cadrelor didactice și a părinților pentru asigurarea accesului copiilor celor mai vulnerabili la educație incluzivă de calitate, în vederea eliminării lacunelor educaționale și digitale existente. Guvernul ar trebui să îmbunătățească serviciile medicale de prevenție, inclusiv practicile de igienă la domiciliu/în școală/în comunitate, programele de vaccinare, screening-urile de sănătate, nutriția și sănătatea maternă și neonatală, precum și promovarea sănătății, prevenția bolilor și educația pentru sănătate.
Evaluarea rapidă a situației copiilor și familiilor, cu accent pe cei vulnerabili, în contextul epidemiei de COVID-19 din România a fost realizată împreună cu Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Fundația Terre des Hommes România, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Human-DataScience Consulting, cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale și Organizației Mondiale a Sănătății.
UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor.