Participanti & Proiecte
RelanSat-Traseu tematic imersiv al peisajului cultural din comuna Aluniș - Valea Someșului Mic
|
|
Organizator: Asociația Plaiuri Noi |
|
|
Sectiune: Artă și cultură |
Punctul de pornire a fost experiența de teren acumulată de Asociația Plaiuri Noi din 2019 în Ținutul Fluturelui Albastru. Comuna Aluniș, fiind mai retrasă, a păstrat o structură comunitară tradițională și povești valoroase despre satul de altădată (legende locale, ritualuri de organizare, tehnici de cosit). Totodată, s-a observat deschiderea publicului din Cluj pentru turism cultural de o zi.
Identificarea nevoilor s-a realizat prin dialog direct cu localnicii și monitorizarea publicului urban în proiectele anterioare:
Pentru comunitatea locală, s-a identificat riscul alienării identitare sub influența orașului și nevoia de a-și proteja memoria colectivă prin transformarea localnicilor în povestitori.
Pentru vizitatori, s-a identificat lipsa unui ghidaj atractiv care să le permită o explorare respectuoasă și autentică a ruralului.
| Scopul proiectului
Scopul proiectului a fost conservarea și valorificarea peisajului cultural din Aluniș printr-un traseu imersiv participativ, ce conectează comunitatea locală cu publicul urban.
Obiective specifice:
O1: Crearea unui traseu tematic (fizic și digital) bazat pe 12 povești locale și implicarea a minimum 15 localnici activi.
O2: Atragerea a 60 de vizitatori fizici, 100 online și 5.000 de vizualizări în primele 3 luni; sensibilizarea a 200 de persoane din mediul urban.
O3: Realizarea unui ghid metodologic ca model de bună practică pentru 40 de actori locali și culturali.
| Acoperire
Cluj-Napoca/ jud Cluj
| Rezumat
Într-o comună retrasă de pe Valea Someșului Mic, unde dealurile mai țin minte cositul cu coasa și poveștile spuse la stână, am pornit de la o întrebare simplă: ce se alege de memoria unui sat, când orașul crește tot mai aproape de el? Aluniș este un spațiu-rezervor de identitate rurală, dar riscul alienării,al ruperii firului dintre generații și dintre sat și oraș, era real. Știam, din proiectele noastre anterioare, că publicul din Cluj tânjește după experiențe autentice de proximitate. Am pornit de la oameni, nu de la un plan turistic. O echipă interdisciplinară ( antropolog, facilitator comunitar, videograf, specialist digital) a stat o vreme printre localnici, a ascultat și a înregistrat. Am pus totul înapoi în mâinile comunității: 20 de localnici s-au strâns la Căminul Cultural și au ales, împreună cu noi, cele 19 povești care merită duse mai departe. A urmat o clacă în sensul cel mai vechi: 19 voluntari din oraș și 10 localnici au curățat și marcat 4,5 și 7 kilometri de potecă, montând panouri de lemn cu coduri QR spre poveștile audio ale satului. Am inaugurat traseul cu concert de vioară pe potecă și gogoși coapte de femeile din sat, apoi am dus povestea mai departe prin două evenimente — Răscruci și Cluj — și o expoziție foto itinerantă de 45 de zile. Am rămas cu o bază de date de 43 de elemente de patrimoniu, 19 povești audio, un traseu fizic viu și o platformă (poteci-cu-povesti.ro/alunis) vizitată de 4.450 de oameni. Peste 104.300 de persoane au fost atinse online, iar 44 de actori culturali și 4 UAT-uri au primit ghidul metodologic. Dar cel mai prețios rezultat e greu de pus în cifre: un grup de 24 de localnici care își spun azi singuri poveștile.
| Date beneficiari direcţi
Comunitatea locală activă din Aluniș / Vale: 20 de localnici implicați direct în cercetare, documentare, interviuri și ateliere.
Voluntari din mediul urban și rural: 19 voluntari din Cluj-Napoca și Gherla implicați în acțiunile de curățare, marcare și amenajare a potecilor.
Vizitatori și participanți la evenimentele fizice: 179 de persoane (65 de participanți la inaugurarea traseului din Aluniș, 44 de actori locali și reprezentanți UAT la evenimentul din Răscruci, 70 de participanți la diseminarea și expoziția din Cluj-Napoca).
Experți și specialiști din domeniul cultural / academic: 34 de persoane (4 experți intervievați și 30 de reprezentanți ai unor ONG-uri culturale și instituții precum As. Arhaic, Fundația Civitas, USAMV) care au preluat Ghidul Metodologic.
Utilizatori ai traseului digital: 224 de vizitatori ai expoziției online și ai traseului digital în perioada de raportare.
| Activitati
Proiectul a utilizat o metodologie participativă, bazată pe cercetare pe teren, storytelling și dialog rural-urban, desfășurată în cinci etape:
Cercetare și documentare (septembrie): O echipă interdisciplinară a realizat o rezidență în Aluniș, unde a intervievat 14 localnici și a mapat patrimoniul imaterial.
Selecție participativă (octombrie): În cadrul unui atelier la Căminul Cultural din Vale, 20 de localnici și echipa au selectat 19 povești finale dintr-o listă de 42 și au stabilit traseul geografic.
Interpretare și producție (octombrie-noiembrie): S-au editat poveștile audio (păstrând vocile localnicilor), s-au produs panouri din lemn cu coduri QR și s-a dezvoltat platforma online dedicated proiectului.
Amenajare comunitară (noiembrie): Printr-o acțiune de tip clacă, 19 voluntari urbani, 10 localnici și echipa au curățat, marcat și montat panourile pe două variante de traseu (4.5 km și 7 km) în satul Vale.
Lansare și diseminare (noiembrie-decembrie): Traseul a fost inaugurat în teren cu 65 de participanți. Ulterior, s-au organizat două evenimente de diseminare: prezentarea Ghidului Metodologic la Castelul Bánffy din Răscruci și lansarea filmelor de prezentare la Cluj-Napoca, însoțită de o expoziție foto itinerantă în trei locații.
| Rezultatele proiectului
mplementarea a adus beneficii clare și o nouă dinamică în comunitate. Printre rezultate se numără o bază de date cu 43 de elemente de patrimoniu, 24 de înregistrări, 19 povești audio, traseul fizic marcat (4.5 și 7 km) cu panouri de lemn, platforma online (4.450 vizitatori unici) și Ghidul Metodologic.
Beneficii la nivelul grupurilor țintă:
Comunitatea din Aluniș/Vale: Proiectul a redus riscul alienării identitare, transformând localnicii în păstrători ai memoriei colective. Peste 30 de săteni s-au implicat în organizarea lansării, care a inclus un târg de produse, stimulând micro-economia locală.
Publicul urban și parteneri: S-a creat o punte rural-urbană prin clăci (19 voluntari) și diseminare (peste 130 de participanți la Răscruci și Cluj). Ghidul a crescut capacitatea a 44 de actori culturali și 4 UAT-uri de a replica modelul.
Efecte neintenționate: Un rezultat neprevăzut a fost crearea unei pagini social media independente (Poteci cu povești) pentru a gestiona interesul masiv din online (reach de 104.300 persoane), pas critic ce a asigurat auto-organizarea comunității dincolo de finanțarea inițială.
Din punctul nostru de vedere, însă, cel mai valoros rezultat este faptul că, anul acesta, după terminarea proiectului, comunitatea locală a organizat din proprie inițiativă, cu foarte puțin sprijin din partea noastră, un nou eveniment de promovare a traseului.eveniment pe care doresc să îl transforme într-unul anual.
| Parteneri
Primăria Comunei Aluniș
| Despre organizator
Asociația Plaiuri Noi dezvoltă proiecte creative „la firul ierbii” în ruralul clujean. Înființată pentru a gestiona inițial Ținutul Fluturelui Albastru, asociația a integrat cercetarea, brandurile microregionale, educația și traseele tematice. Răspundem nevoilor locale privind de susținere a moștenirii locului prin inovație, responsabilitate și corectitudine. Conectăm comunitățile cu publicul urban prin perspective noi, ghidați de sloganul: punem calea la țară.
| Website proiect
https://poteci-cu-povesti.ro/