Participanti & Proiecte
Vânătorii de Mituri
|
|
Organizator: Asociația Civic Arieș |
|
|
Sectiune: Tineri de bine |
Pe Valea Arieșului, cultura locală se stinge sub ochii noștri. Vorbim de poveștile care odinioară modelau comunități întregi: miturile de protecție, practicile și superstițiile spuse la gura sobei, patrimoniul imaterial care dădea generațiilor un fond identitar, dincolo de formă. Le duc cu ei ultimii oameni care le mai știu, bunicii și bătrânii satelor, iar când am întrebat în jurul nostru câți tineri le-au auzit vreodată, răspunsul a fost dureros de simplu: aproape niciunul. Pentru generația noastră, folclorul are eticheta „de bătrâni” și pare irelevant, deși e chiar povestea locului în care creștem. Odată cu fiecare bunic care se stinge, se stinge și o bibliotecă întreagă de povești nescrise.
Am văzut două straturi ale problemei. Primul: tinerii nu resping patrimoniul, doar că nimeni nu le-a dat uneltele creative cu care să se conecteze la el. Între o poveste orală fragilă și un adolescent crescut pe conținut rapid nu există nicio punte. Al doilea strat: bariera geografică. Dacă ești din Viișoara sau Copăceni, ajungi la un eveniment cultural mult mai greu decât dacă ești din Turda, așa că exact copiii care trăiesc cel mai aproape de sursele vii ale folclorului au cel mai puțin acces la formare culturală.
Răspunsul nostru a fost să inversăm rolurile: în loc să le predăm tinerilor folclor, i-am transformat în Vânători de Mituri. Le-am dat competențe de documentare etnologică și jurnalism folcloric, o fișă de documentare gândită ca pagină de jurnal creativ și o misiune reală: să salveze de la uitare poveștile bunicilor lor, înainte să dispară cu totul. Unghiul nostru diferit: dialogul dintre generații tratat ca formă de artă în sine, iar tinerii ca creatori de cultură, dincolo de rolul de consumatori.
| Scopul proiectului
Scopul nostru a fost reînvierea tradițiilor arieșene și transformarea culturii dintr-un domeniu marginalizat într-un factor de dezvoltare socială. Ne-am propus, între iulie și decembrie 2025: să formăm peste 1.000 de tineri din mediul rural și urban ca vânători de mituri, prin ateliere de documentare etnologică; să salvăm, prin dialog intergenerațional, peste 250 de mituri și practici de protecție ale Văii Arieșului; și să transformăm cele mai reprezentative 50 în produse culturale accesibile: Jurnalul Tradițiilor Arieșene, un joc educațional și o platformă digitală.
| Aria geografica
Turda, Copăceni, Mihai Viteazul, Călărași și Viișoara (județul Cluj), documentarea extinzându-se și în comunități rurale din județul Alba
| Rezumat
Pe Valea Arieșului, folclorul risca să se stingă, perceput de tineri ca „de bătrâni”. Vânătorii de Mituri a inversat rolurile: peste 1.000 de elevi din Turda, Copăceni, Mihai Viteazul, Călărași și Viișoara au fost formați în documentare etnologică, apoi au colectat peste 250 de mituri de protecție. Cele mai reprezentative 50 au devenit 10 produse culturale, în frunte cu Jurnalul Tradițiilor Arieșene și jocul de 32 de cartonașe, ajunse la peste 1.500 de elevi și 150.000 de oameni online.
| Date beneficiari direcţi
Beneficiarii direcți au fost peste 1.500 de elevi din 10 școli partenere din Turda, Copăceni, Mihai Viteazul, Călărași și Viișoara, jumătate din unități fiind din mediul rural. Am construit proiectul deliberat pentru tinerii cu mai puține oportunități, care locuiesc la sat, departe de evenimentele culturale: în loc să îi așteptăm să vină la cultură, am dus atelierele direct în școlile lor. Dintre ei, peste 1.000 au devenit vânători de mituri activi, iar 15 s-au format ca jurnaliști etnologi. Al doilea cerc de beneficiari au fost, neobișnuit pentru un proiect de tineret, bunicii comunităților, redeveniți surse prețuite de cultură vie, și cei peste 200 de profesori și decidenți implicați la evenimente. Indirect, proiectul a atins peste 4.000 de părinți, peste 1.000 de bunici și peste 150.000 de persoane în online.
| Activitati
Am parcurs proiectul în patru etape, iulie-noiembrie 2025.
Etapa 1, pregătirea (iulie-august). Am construit o rețea de 10 școli din urban și din zonele rurale insuficient deservite cultural, alături de Casa de Cultură Turda și Editura MEGA. În paralel am creat uneltele vânătorilor: fișa de documentare gândită ca pagină de jurnal creativ și un ghid de simbolistică folclorică, validate metodologic.
Etapa 2, atelierele de documentare etnologică (septembrie-octombrie). Am format peste 1.000 de tineri ca Vânători de Mituri, cu competențe reale de scriere creativă, compoziție narativă și dialog intergenerațional. În paralel, 15 tineri s-au format ca jurnaliști etnologi, inclusiv printr-o vizită de studiu la Muzeul Etnografic din Cluj.
Etapa 3, documentarea pe teren (octombrie-noiembrie). Elevii s-au întors acasă, la bunici, și au colectat peste 250 de mituri și practici de protecție, aria extinzându-se până în comunitățile rurale din județul Alba. Cele mai reprezentative 50 au fost analizate psiho-cultural.
Etapa 4, produsele și Caravana Miturilor (decembrie). Din cele 50 de povești s-au născut niște super produse culturale: Jurnalul Tradițiilor Arieșene, Jocul Vânătorii de Mituri (32 de cartonașe pe patru teme de viață), o hartă și un modul digital, plus 10 mini-documentare. Prin Caravana Miturilor am intrat în cele 10 școli și am ajuns la peste 1.500 de elevi, iar Dezbaterea Generațiilor a adus la aceeași masă 236 de bunici, profesori, tineri și experți.
Adaptarea principală: fișa de documentare a pornit ca formular tehnic, dar reacțiile tinerilor ne-au arătat că le taie cheful; am rescris-o ca jurnal creativ, iar documentarea s-a transformat din temă în aventură.
| Rezultatele proiectului
Toate obiectivele au fost îndeplinite și depășite.
Peste 1.000 de tineri din 10 școli urbane și rurale au parcurs atelierele de documentare etnologică și au dobândit competențele de scriere creativă și compoziție narativă vizate. Prin dialogurile lor cu bunicii au colectat peste 250 de mituri, practici și superstiții de protecție, aria extinzându-se până în județul Alba; cele mai reprezentative 50 au fost analizate psiho-cultural și transformate în 10 produse culturale, în frunte cu Jurnalul Tradițiilor Arieșene, jocul de 32 de cartonașe și platforma digitală.
Prin Caravana Miturilor, jocul a ajuns la peste 1.500 de elevi în 10 școli, funcționând ca un egalizator social între copiii de la sat și cei de la oraș. Cei 15 jurnaliști etnologi au produs 10 mini-documentare, iar campania video a depășit orice așteptare: peste 150.000 de persoane atinse online, față de ținta de 20.000.
Cum am măsurat: liste de prezență, fișele de documentare (fiecare poveste are autor și sursă), colecția finală ca livrabil verificabil, statisticile online și cei peste 200 de profesori și decidenți prezenți la evenimente.
Schimbările văzute: pentru tineri, folclorul a încetat să mai fie „de bătrâni”; profesorii ne-au povestit despre elevi care au continuat să adune povești și după misiune. Dialogurile au produs efecte neplanificate: familii în care nepoții și bunicii au vorbit ore întregi, poate pentru prima dată. Modelul atelierului a fost preluat ca bună practică, iar rețeaua școlilor rurale și urbane a rămas activă.
| Despre organizator
Asociația Civic Arieș are misiunea de a #CreșteAfaceriști - tineri eroi care își dezvoltă competențe de antreprenoriat social prin a învăța cum să creeze oportunități pentru colegii lor. Ce înțelegem, mai exact, prin asta? Tineri care își formează competențe antreprenoriale prin crearea de oportunități pentru colegii lor. Sub această deviză, căutăm în zonă tineri cu potențial pe care să îi sprijinim în dezvoltarea de auxiliare tip joc pentru a combate problemele comunității!
| Website proiect
https://www.vanatoriidemituri.civicaries.ro/