close

Abonează-te la newsletter

Lasă-ne adresa de email
și fii primul care află noutățile.




Participanti & Proiecte



Muzeul Abandonului. Muzeu forum digital și participativ.



| Organizator:
    Asociația Q-Arts
| Categorie:
    Artă și cultură
| Problema de fond
    Muzeul Abandonului se află la intersecția a două nevoi culturale și memoriale:

Cultura abandonului în România. Deși decretul 770 / 1966 ce interzicea avorturile a fost abrogat imediat după ‘89, fenomenul abandonului a continuat sa fie endemic în România.

Recuperarea memorială și istorică a căminului-spital Sighet ce a devenit un loc simbolic, după ce imaginile cu copii abandonați aici au făcut înconjurul lumii. Această clădire tulburătoare a rămasă neatinsă din iulie 2003, când instituția a fost închisă definitiv, iar documentarea prin scanare 3D și arhivarea video în regim de urgență a clădirii a fost ultima șansă de a o conserva digital înainte de a fi renovată și amenajată pentru alte scopuri.

MA redă o narațiune istorică acestui fenomen și creează un spațiu în care această traumă colectivă să fie recunoscută și discutată public.


| Scopul proiectului
    Maparea culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a acestui fenomen prin crearea unui spațiu muzeal, virtual, de întâlnire dintre public și comunitatea invizibilă a copiilor abandonați. Realizarea unui muzeu forum digital și participativ; deschiderea unei discuții publice despre recunoașterea traumei instituționalizării, în prezența supraviețuitorilor; un loc sigur unde trauma colectivă poate începe procesul de vindecare; crearea unei arhive publice a acestui fenomen nedocumentat oficial, prin digitizarea de arhive personale și instituționale private ale organizațiilor umanitare.

Muzeul Abandonului. Muzeu forum digital și participativ. Muzeul Abandonului. Muzeu forum digital și participativ. Muzeul Abandonului. Muzeu forum digital și participativ.

| Aria geografica
    Națională

| Rezumat
    În 2021 am „săpat” fundația Muzeului Abandonului, un muzeu despre abandon în toate formele lui, dar mai ales despre fenomenul abandonului copiilor în sistemul de protecție moștenit din trecut, despre care încă nu s-a vorbit cu adevărat în România. Muzeul Abandonului este un muzeu-forum digital și participativ, un loc de întâlnire dintre publicul larg și comunitatea invizibilă a copiilor abandonați din România, un spațiu sigur unde această traumă colectivă poate începe procesul de vindecare.

Muzeul abandonului este un proiect cultural, dar cu un impact social semnificativ. În numai 9 luni am reușit un paradox muzeal - am construit o comunitate consistentă în jurul unui muzeu care nu există încă - pagina de FB a proiectului ajungând la un reach de peste 700.000 de users și 80.000 de interacțiuni.

Proiectul a fost elaborat pe mai multe straturi de echipa de specialiști a muzeului și din mai mult perspective: istorică, muzeală, curatorială, socio-psihologică, dar și din cea a arhitecturii spațiilor imersive și de realitate augmentată, precum și ca fenomen de comunicare.

Fosta clădire a Căminului-Spital Sighetu Marmației, transformată prin scanare 3D în artefact digital, este acum căminul simbolic al muzeului care găzduiește prima expoziție de acest tip din România, cu un mix de soluții tehnologice care includ abordări de tip gaming, scanare 3D, fotografie 360, realitate augmentată.

Am demarat un amplu proiect de digitalizare de arhive personale și instituționale ce vor umple un gol istoric legat de fenomenul abandonului și vor fi reunite în colecțiile și arhiva publică a muzeului.

La scurt timp după lansarea site-ului proiectului (platforma gazdă bilingvă - http://www.muzeulabandonului.ro) a fost accesat de peste 6700 de persoane.


| Date beneficiari direcţi
    - Comunitatea copiilor adoptați internațional între 1990 și 2003 (când adopțiile internaționale au fost interzise). Numărul nu se cunoaște, pentru că fenomenul nu a fost cu adevărat documentat. Avem însă ca punct de reper comunitatea „Copiii niciodată uitați ai României”, urmărită de peste 60.000 de oameni, unde sute de persoane din străinătate adoptate din România în urmă cu mai bine de 20 de ani au reușit, în ultimii patru ani, să își găsească părinții biologici prin intermediul unei pagini de Facebook. - Supraviețuitorii sistemului de protecție a copilului. La începutul anilor ‘90 aproape 100.000 de copii se aflau oficial în registrele caselor de copii. În realitate, numărul lor era mult mai mare. Mii de copii erau abandonați în spitale și nu intraseră încă sub tutela Statului. - O parte din personalul medical, asistenți sociali etc Li s-a spus Garda Albă. Așa au rămas consemnați în istoria orală a vremurilor medicii care au facilitat intervențiile organizațiilor internaționale în orfelinatele din România. Ei sunt cei care în anii ‘90 au devenit primii activiști ai societății civile și care continuă și azi să participe activ la reforma sistemului de protecție a copiilor. Aceștia, alături de alți angajați în ONG-uri, au documentat realitatea pe care o descopereau în anii 1990. În lipsa unui demers public de documentare și preservare, acești oameni au inițiat arhive private de obiecte si imagini care acum vor putea fi puse în valoare. - Curatorii și echipa proiectului, neimplicați direct în povestea abandonului în România, dar implicați direct în construirea acestei narațiuni - Specialiști din muzee care au urmărit acest experiment muzeal - evoluția unui muzeu-forum digital și participativ.

| Date beneficiari
    - Părinți care și-au abandonat copiii, care au îngropat traumatic subiectul în trecutul lor personal și care ar putea să înțeleagă mai bine contextul de atunci și faptul că nu a fost, deși poate părea așa, o decizie exclusiv personală; - Mass media națională și internațională care a preluat rezultatele unui îndelung studiu al fenomenului instituționalizării sau abandonului în România; - ONG-urile care au început colaborarea în cadrul proiectului și beneficiază de expertiza și rezultatele finale; - Formatori de opinie și autorități implicate în realizarea de politici publice, care pot găsi în Muzeul Abandonului o resursă valoroasă și un sprijin în demersul lor; - Cetățenii României, care, citind mărturiile despre abandon, s-au regăsit în acest fenomen răspândit, sub o formă sau alta, la scară națională.

| Activitati
    Vizita de documentare: scanarea 3D a spațiului, documentarea video și foto a clădirii fostului Cămin Spital pentru Irecuperabili de la Sighet, alcătuirea fondului muzeal al expoziției digitale, semplarea audio a spațiului ce a stat la baza scenografiei sonore propuse de Zoli Toth.

Randarea și elaborarea tehnică a artefactului digital - clădirea Căminului Spital Sighet - care a devenit și meta-sediul Muzeului Abandonului.

Arhiva și colecțiile muzeului. Elaborarea unui protocol complex de organizare a obiectelor și mărturiilor ce vor sta la baza arhivei publice a muzeului. Mărturiile și obiectele arhivate au fost împărtășite comunității de pe pagina de FB, ajungând la un reach de peste 700.000 de users. Donațiile au venit în urma unei campanii publice de impact, în urma căreia am primit nu doar mărturii de la donatori privați, dar și arhive complexe de imagini și documente nedigitizate din partea unor ONG-uri active de la începutul anilor ’90 în România. Acestea vor face obiectul unei extinderi de proiect Harta Abandonului.

Platforma gazdă, bilingvă - www.muzeulabandonului.ro

Expoziția imersivă | Sighet. Cămin-Spital. Fosta clădire a Căminului-Spital Sighet, transformată prin scanare 3D în artefact digital, este acum căminul simbolic al muzeului care găzduiește prima expozitie de acest tip din România, cu un mix de soluții tehnologice care includ abordări de tip gaming, scanare 3D, fotografie 360, realitate augmentată.


| Rezultatele proiectului
    Ne-am propus redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului în România printr-un proces colectiv de arhivare personală a mărturiilor unei bucăți din istoria recentă, nedocumentate oficial de Statul Român.

Am primit sute de mărturii, documente și obiecte pentru arhiva muzeului, reușind astfel performanța de-a crea o comunitate în jurul unui muzeu care încă nu exista. Impactul media a fost uriaș (peste 70 de apariții în presa scrisă, radio, TV).

Arhiva Muzeului Abandonului este o arhivă necesară, dar absentă în spațiul public, a cărei existență, fragmentată în arhive personale, și-a găsit în sfârșit un loc care să o adune.

Am colectat peste 50 de obiecte fizice reprezentative, care au fost digitizate (scanate 3D) și au intrat în colecția permanentă a muzeului, iar 10 dintre ele au fost deja preluate de House of European History (Bruxelles), ca documente digitale reprezentative pentru istoria comunismului în Europa.

Am lansat aplicația Sighet. Cămin-Spital, prima expoziție digitală, ce mixează tehnologia scanării 3D, interacțiunea de tip gaming și realitățile augmentate.

Muzeul Abandonului și anexele sale de comunicare (Facebook, Instagram, Youtube și platforma dedicată) funcționează ca elemente de interconectare între această comunitate până acum neștiută a celor abandonați și publicul larg.

Muzeul Abandonului este și un mic laborator de cercetare și testare muzeală în noua era digitală. Sperăm să fim în următorii ani un muzeu prin care să te plimbi cu ochelari VR, iar expozițiile pe care le pregătim sunt deja construite în acest viitor.


| Bugetul
    250000

| Parteneri
    Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Fundația SERA România, Hope and Homes for Children România, IQads, Primăria Municipiului Sighetu-Marmației, Quartz Records SRL, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Scena 9, Zile și nopți.

| Website proiect
    www.muzeulabandonului.ro





Copyright © Gala Societății Civile - 2024
Site dezvoltat de Netvibes