Victimele discriminării intersecționale se regăsesc adesea în pozițiile cele mai vulnerabile din societate și au nevoie de o protecție suplimentară, precum și de o înțelegere a experiențelor lor specifice și unice. Problemele cu care se confruntă sunt, în general, cauzate de sărăcie, lipsa accesului la educației și la servicii de sănătate de calitate, și, nu în ultimul rând, de încrederea limitată în factorii de decizie politică. Aceste probleme au un impact negativ disproporționat asupra acestor categorii de persoane, din cauza vulnerabilității lor specifice, dar și pentru că se suprapun cu rasismul, sexismul și clasicismul prezent în societatea românească.
Chiar dacă în ultimii ani, discriminarea multiplă a fost reglementată și sancționată de instanțe, femeile rome și alte persoane cu profil minoritar intersecțional continuă să se confrunte cu forme diverse de excluziune și discriminare.
Prin urmare, prima recomandare formulată de autorii raportului de politică publică Implementarea principiului intersecționalității în legislația din România este includerea principiului „intersecționalității” în cadrul tuturor politicilor publice și documentelor strategice, ca de exemplu Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice sau Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Acest lucru ar asigura o aplicare trans-sectorială a conceptului de discriminare, care în prezent este văzut unidimensional și sectorial, atât la nivel național, cât și european.
Această recomandare este completată de o serie de recomandări specifice care vizează îmbunătățirea accesului femeilor Rome la educație, piața muncii, locuințe adecvate și servicii de sănătate, și care contribuie la prevenirea și combaterea discriminării împotriva fetelor și femeilor rome, categorie vulnerabilă din mai multe puncte de vedere.
La nivelul sistemului educațional, o recomandare foarte importantă din partea autorilor vizează includerea, respectiv îmbunătățirea reglementărilor anti-discriminare din regulamentele școlare și diseminarea acestora în rândul cadrelor didactice, al personalului și al elevilor. Desfășurarea de campanii de conștientizare și sensibilizare în cadrul comunităților de romi, de către mediatori romi, despre importanța educației pentru fetele rome, și o mai bună adaptare a programelor de sprijin educațional (vezi programul „a doua șansă”) la nevoile femeilor rome, se regăsesc, de asemenea printre recomandările cuprinse în acest capitol al raportului.
În ceea ce privește piața muncii și accesul la locurile de muncă, autorii recomandă dezvoltarea și extinderea programelor de formare anti-discriminare pentru reprezentanții instituțiilor publice care interacționează cu persoane din grupuri minoritare și o mai bună aplicare a legislației anti-discriminare și a legislației din domeniul muncii. Un rol foarte important în acest sens îl are economia socială, văzută ca un instrument cheie în promovarea incluziunii socio-economice a persoanelor din grupuri vulnerabile.
Creșterea procentului din PIB alocat sectorului sănătății, îmbunătățirea rețelei regionale de unități medicale, construirea unui număr mai mare de locuințe sociale care să fie repartizate persoanelor eligibile, în baza unei proceduri clare și unitare cuprinse în Legea locuinței nr. 114/1996 fac parte, de asemenea, din recomandările raportului.
În egală măsură, este important ca persoanele care provin din grupurile cele mai vulnerabile și care pot deveni victimele discriminării pe mai multe criterii, să își cunoască drepturile, iar acest lucru se poate realiza printr-o diseminare intensă a informațiilor privind legislația anti-discriminare în rândul comunităților rome, în special în mediul rural. În plus, este foarte importantă încurajarea reclamării cazurilor de violență și discriminare și acordarea de asistență juridică și socială în mod gratuit în aceste cazuri.
Raportul de politică publică Implementarea principiului intersecționalității în legislația din România poate fi consultat aici , iar policy brief-ul aici.
Materialele sunt realizate în cadrul proiectului IntersectVoices în Europa: Combaterea discriminării împotriva femeilor rome, REC-RDIS-DISC-AG-2019, finanțat de Comisia Europeană, și este implementat de Asociația Centrul pentru Legislație Nonprofit (CLNR), Asociaţia E-Romnja, Helsinki Deaconess Institute - Finlanda (Coordonator) și Asociația Romni Onlus . Pentru detalii suplimentare despre proiect, vă rugăm să accesați https://www.clnr.ro/project/intersectvoices-in-europa-combaterea-discriminarii-impotriva-femeilor-rome/ și https://www.hdl.fi/en/intersect/
Chiar dacă în ultimii ani, discriminarea multiplă a fost reglementată și sancționată de instanțe, femeile rome și alte persoane cu profil minoritar intersecțional continuă să se confrunte cu forme diverse de excluziune și discriminare.
Prin urmare, prima recomandare formulată de autorii raportului de politică publică Implementarea principiului intersecționalității în legislația din România este includerea principiului „intersecționalității” în cadrul tuturor politicilor publice și documentelor strategice, ca de exemplu Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice sau Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Acest lucru ar asigura o aplicare trans-sectorială a conceptului de discriminare, care în prezent este văzut unidimensional și sectorial, atât la nivel național, cât și european.
Această recomandare este completată de o serie de recomandări specifice care vizează îmbunătățirea accesului femeilor Rome la educație, piața muncii, locuințe adecvate și servicii de sănătate, și care contribuie la prevenirea și combaterea discriminării împotriva fetelor și femeilor rome, categorie vulnerabilă din mai multe puncte de vedere.
La nivelul sistemului educațional, o recomandare foarte importantă din partea autorilor vizează includerea, respectiv îmbunătățirea reglementărilor anti-discriminare din regulamentele școlare și diseminarea acestora în rândul cadrelor didactice, al personalului și al elevilor. Desfășurarea de campanii de conștientizare și sensibilizare în cadrul comunităților de romi, de către mediatori romi, despre importanța educației pentru fetele rome, și o mai bună adaptare a programelor de sprijin educațional (vezi programul „a doua șansă”) la nevoile femeilor rome, se regăsesc, de asemenea printre recomandările cuprinse în acest capitol al raportului.
În ceea ce privește piața muncii și accesul la locurile de muncă, autorii recomandă dezvoltarea și extinderea programelor de formare anti-discriminare pentru reprezentanții instituțiilor publice care interacționează cu persoane din grupuri minoritare și o mai bună aplicare a legislației anti-discriminare și a legislației din domeniul muncii. Un rol foarte important în acest sens îl are economia socială, văzută ca un instrument cheie în promovarea incluziunii socio-economice a persoanelor din grupuri vulnerabile.
Creșterea procentului din PIB alocat sectorului sănătății, îmbunătățirea rețelei regionale de unități medicale, construirea unui număr mai mare de locuințe sociale care să fie repartizate persoanelor eligibile, în baza unei proceduri clare și unitare cuprinse în Legea locuinței nr. 114/1996 fac parte, de asemenea, din recomandările raportului.
În egală măsură, este important ca persoanele care provin din grupurile cele mai vulnerabile și care pot deveni victimele discriminării pe mai multe criterii, să își cunoască drepturile, iar acest lucru se poate realiza printr-o diseminare intensă a informațiilor privind legislația anti-discriminare în rândul comunităților rome, în special în mediul rural. În plus, este foarte importantă încurajarea reclamării cazurilor de violență și discriminare și acordarea de asistență juridică și socială în mod gratuit în aceste cazuri.
Raportul de politică publică Implementarea principiului intersecționalității în legislația din România poate fi consultat aici , iar policy brief-ul aici.
Materialele sunt realizate în cadrul proiectului IntersectVoices în Europa: Combaterea discriminării împotriva femeilor rome, REC-RDIS-DISC-AG-2019, finanțat de Comisia Europeană, și este implementat de Asociația Centrul pentru Legislație Nonprofit (CLNR), Asociaţia E-Romnja, Helsinki Deaconess Institute - Finlanda (Coordonator) și Asociația Romni Onlus . Pentru detalii suplimentare despre proiect, vă rugăm să accesați https://www.clnr.ro/project/intersectvoices-in-europa-combaterea-discriminarii-impotriva-femeilor-rome/ și https://www.hdl.fi/en/intersect/