Mădălina Valentina Neacșu face parte din echipa de Tineri Jurați care a evaluat proiectele din noua secțiune a competiției Gala Societății Civile - Tineri de Bine. Cei 7 Tineri Jurați au fost selectați de echipele Gala Societății Civile și ASAP România, partener strategic, în urma unui call public.
Pe lângă evaluarea proiectelor gândite și implementate de tineri, cei 7 jurați au luat parte, alături de ceilalți 55 de membri ai juriului, și la evaluarea proiectelor eligibile pentru Marele Premiu la GSC 2022 – adică proiectele câștigătoare, în urma primei runde de jurizare, ale Premiului I de la secțiunile din cadrul Categoriilor A și B.
Cine este Mădălina Valentina Neacșu?
Mădălina este un om simplu, care caută tot timpul să facă lucruri cu sens. Crede că până la 24 de ani a trecut prin experiențe memorabile, palpabile, dar trăiește cu senzația că este doar începutul. Îi place să fie printre oameni, să râdă cu ei, să le afle poveștile. Nu fuge nici când se arată reali și vulnerabili, pentru că atunci îi poate ajuta cu adevărat.
Om de comunicare și ONG, Mădălina este mereu pregătită să îți povestească ce lucruri extraordinare putem face dacă ne unim forțele. Crede în puterea voluntariatului de a schimba lumea. Lumea unui copil, a unei familii, pentru că lucrurile mari se fac cu pași mici.
Povestește-ne un pic despre experiența ta profesională. De ce comunicare? Și de ce Habitat for Humanity România?
În ultimul an de facultate, după câteva stagii de practică prin agenții și departamente de comunicare, am simțit nevoia să dau un scop nou muncii mele. Îmi plăcea să scriu, eram creativă, vorbeam bine cu oamenii și nu fugeam nici de provocări. În plus, voiam să ajut, dar fără să renunț la ce știam să fac. Am intrat în lumea ONG-urilor fiind voluntar pe comunicare la Let’s Do It, Romania, iar după câteva luni, începeam primul meu job plătit la Habitat for Humanity România. Am nimerit în mijlocul pregătirilor pentru cel mai mare eveniment de voluntariat al organizației, BIG BUILD, unde rolul meu era să preiau din task-urile pe comunicare.
Aveam să aflu mai târziu că fac parte dintr-o organizație cu o misiune foarte specială. Și iată-mă astăzi, după 3 ani, tot aici. Am crescut enorm profesional, iar pentru asta le sunt recunoscătoare colegilor mei, care m-au încurajat mereu să am încredere în ideile mele. Pot să spun cu mâna pe inimă că iubesc ceea ce fac, și, da, nu e un zvon că oamenii din ONG-uri muncesc foarte mult și fac de toate. Am trecut împreună prin evenimente cu sute de voluntari, printr-o pandemie și, cel mai recent, printr-o criză umanitară, generată de conflictul din Ucraina.
Așa că, de ce comunicare? Pentru impactul pe care îl au cuvintele în lume. De ce Habitat for Humanity România? Pentru misiune și oamenii cu care am norocul să lucrez în fiecare zi.
Ce proiect îți este cel mai drag dintre cele la care ai lucrat până acum? De ce?
Foarte greu să aleg unul singur, pentru că toate proiectele au fost diferite și mi-am lăsat o parte din suflet în fiecare. Voi povesti totuși despre cel mai puternic emoțional de până acum.
La începutul lunii martie, lansam campania „Un adăpost sigur departe de casă”, ca răspuns la criza refugiaților din Ucraina. Ne aflam la granițe încă din 28 februarie, pentru a oferi sprijin și a identifica nevoile de la fața locului. După câteva zile de orientare și planuri, ne-am poziționat ca organizație care oferă soluții de cazare pe termen scurt și mediu, persoanelor care aveau nevoie de adăpost sigur.
Rolul meu în primele săptămâni a fost atât de om de comunicare care găsește resurse pentru a pune în lumină eforturile organizației, cât și de om de ONG care merge pe teren și sprijină în mod direct persoanele aflate în nevoie. Mă aflam în vama Isaccea cu colegii mei, unde ofeream soluții de cazare pentru refugiați, în timp ce povesteam pe social media, luam testimoniale, interviuri, trimiteam mail-uri, scriam prezentări, documentam foto și video intervențiile.
Cred că nu mi-a fost niciodată mai frig ca atunci. Acum râd cu echipa, când ne amintim că aveam mâinile atât de înghețate, încât nu puteam să mai tastăm pe telefon, scriam cu rândul. Chiar și așa, a fost pentru prima dată când ne-am dorit ca ziua de muncă să aibă 24h. Am continuat fără să ne lăsăm copleșiți mai mult de câteva minute de suferința din jur, și am realizat că dacă am reușit să trecem prin asta, putem să facem orice împreună.
Lunile au trecut, iar noi am continuat să rămânem alături de Ucraina. Până astăzi am oferit cazare sigură pentru peste 3.000 de persoane, e incredibil.
Care a fost cea mai mare reușită de până acum? Dar nereușită din care ai învățat cel mai mult?
Cea mai mare reușită este strâns legată de campania „Un adăpost sigur departe de casă”, unde comunicarea a avut un rol foarte important în eforturile de fundraising ale organizației. Datorită materialelor colectate la granițe, a poveștilor documentate, fotografiilor, mesajelor cheie, am putut securiza fondurile necesare pentru continuarea intervențiilor. Pe plan local, donatorii individuali și companiile ne întrebau cum pot ajuta, iar fotografiile din timpul acțiunilor noastre circulau în toată Europa, prin organizațiile Habitat din alte state.
Nu cred că pot să descriu parcursul meu de până acum în termeni de „nereușite”, pentru că toate planurile care nu au avut traseul gândit inițial de mine, s-au transformat în lecții învățate. Da, au fost momente în care am obosit în mijlocul procesului sau am avut îndoieli, însă le-am dus până la final. Am plecat la drum cu un obiectiv, iar la destinație am realizat că am atins mai multe. Cam așa se poate traduce munca într-un ONG.
Ce te motivează să continui să te implici în sectorul neguvernamental?
Oamenii cu care lucrez și rezultatele sunt cea mai mare motivație. Când scriu rezultate, nu mă refer aici la cifre pe care le poți raporta într-un excel. Ci la familiile care se mută în primele lor locuințe decente, la copiii vulnerabili care primesc acum încurajare și ajutor la teme într-un centru educațional, la medicii care își desfășoară în prezent munca într-un spațiu sigur.
Cât timp voi ști că sectorul neguvernamental are un rol vital ca oamenii să își redobândească încrederea în România, voi continua să mă implic. Fie ca angajat, donator sau voluntar. Și încurajez pe oricine să facă la fel.
Să vorbim acum și despre experiența de Tânăr Jurat la Gala Societății Civile 2022. Cum ți s-au părut proiectele din secțiunea Tineri de Bine? Ce probleme ți-ar plăcea să vezi mai des adresate în astfel de proiecte, dezvoltate și implementate de tineri?
Am avut surpriza plăcută de a citi proiecte gândite și implementate de tineri pentru a rezolva problemele punctuale din comunitățile lor. Și asta mi s-a părut incredibil de frumos și de încurajator pentru noi toți. Grupuri de tineri care nu s-au aruncat să schimbe mentalități colective sau să genereze un impact național, ci au făcut ceva mult mai important. Au pus pe masă lucrurile care îi afectează în mod direct atât pe ei, cât și pe cei din proximitatea lor, iar apoi au răspuns cu soluții.
Un feedback general pentru acest tip de proiecte ar fi să continue în această direcție. Eu cred în binele construit etapă cu etapă, umăr la umăr. Dacă acești tineri scot la suprafață disfuncționalități mici și fac eforturi pentru a le repara, în curând va deveni un fenomen molipsitor. Ce se întâmplă acum la nivel de comunitate, va avea în viitor rezultate la nivelul întregii țări.
Cum ai caracteriza societatea civilă de acum? Și cum o vezi evoluând în următorii 20 de ani?
Aș caracteriza societatea civilă din prezent ca fiind încurajatoare, dacă ne gândim la provocările și schimbările din ultimii 2 ani. Să nu uităm că majoritatea ONG-urilor au trecut printr-o pandemie și o criză umanitară cu intervenții clare și sustenabile, în timp ce și-au continuat eforturile pentru proiectele tradiționale, care nu puteau fi stopate.
În următorii 20 de ani, fie că lucrurile în lume se vor liniști sau nu, societatea civilă va crește cu siguranță. Încrederea oamenilor stă acum pe o fundație solidă, pe care vom construi mai departe, prin acțiuni concrete. Cred că ingredientul aici este să lucrăm împreună: ONG-uri, donatori, voluntari și autorități.
Secțiunile din competiția GSC dedicate noii generații sunt susținute de ASAP România, partener strategic. Cât de important ți se pare demersul ASAP pentru colectarea separată în unitățile de învățământ?
Urmăresc constant demersurile organizate de ASAP și aplaud inițiativa lor de a introduce colectarea separată a deșeurilor în școli. Cred că este ușor să educi generațiile tinere, dacă găsești instrumentele adecvate. Despre colectarea iresponsabilă a deșeurilor se discută foarte mult, însă sunt puține acțiunile care tratează problema la firul ierbii.
Transformă o activitate prezentată ca fiind consumatoare de timp și resurse într-o obișnuință, iar oamenii se vor adapta. Mai ales când copiii au curiozitatea de a încerca lucruri noi încă neșlefuită.
În plus, inițiativa reprezintă încă un exemplu bun de parteneriat între un program social și autoritățile locale.
***
Festivitatea de premiere a Galei Societății Civile 2022 va avea loc miercuri, 28 septembrie, sa le 19:30, la Ateneul Român din București și va încheia ediția a XX-a a competiției anuale.
Pentru participarea la festivitatea de premiere a Galei Societății Civile din acest an este necesară completarea formularului online care poate fi găsit aici.
De asemenea, festivitatea de premiere va fi transmisă și live pe pagina de Facebook a Galei Societății Civile.
***
ASAP este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute și susținut de Lidl România, care urmărește să educe tânăra generație cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor și construiește alături de unitățile de învățământ din România cea mai extinsă rețea de colectare separată și de reciclare a plasticului.
Gala Societății Civile este un proiect THE INSTITUTE.
Parteneri principali: UniCredit Bank, Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare
Partener Secțiune Dezvoltare economică și socială: Mastercard
Partener Secțiune Proiecte și campanii de voluntariat: KRUK România
Cu sprijinul: Primăria Municipiului București, ARCUB
Parteneri media: Rock FM, IQads.ro, News.ro, Zile și Nopți, Biz, România Pozitivă, Știri ONG, AGERPRES, RADOR, IQool
Parteneri tradiţionali: Gavrilă&Asociaţii, Netvibes România, MediaTrust România
Pentru mai multe informații despre Gala Societății Civile 2022, vizitați www.galasocietatiicivile.ro.
Pe lângă evaluarea proiectelor gândite și implementate de tineri, cei 7 jurați au luat parte, alături de ceilalți 55 de membri ai juriului, și la evaluarea proiectelor eligibile pentru Marele Premiu la GSC 2022 – adică proiectele câștigătoare, în urma primei runde de jurizare, ale Premiului I de la secțiunile din cadrul Categoriilor A și B.
Cine este Mădălina Valentina Neacșu?
Mădălina este un om simplu, care caută tot timpul să facă lucruri cu sens. Crede că până la 24 de ani a trecut prin experiențe memorabile, palpabile, dar trăiește cu senzația că este doar începutul. Îi place să fie printre oameni, să râdă cu ei, să le afle poveștile. Nu fuge nici când se arată reali și vulnerabili, pentru că atunci îi poate ajuta cu adevărat.
Om de comunicare și ONG, Mădălina este mereu pregătită să îți povestească ce lucruri extraordinare putem face dacă ne unim forțele. Crede în puterea voluntariatului de a schimba lumea. Lumea unui copil, a unei familii, pentru că lucrurile mari se fac cu pași mici.
Povestește-ne un pic despre experiența ta profesională. De ce comunicare? Și de ce Habitat for Humanity România?
În ultimul an de facultate, după câteva stagii de practică prin agenții și departamente de comunicare, am simțit nevoia să dau un scop nou muncii mele. Îmi plăcea să scriu, eram creativă, vorbeam bine cu oamenii și nu fugeam nici de provocări. În plus, voiam să ajut, dar fără să renunț la ce știam să fac. Am intrat în lumea ONG-urilor fiind voluntar pe comunicare la Let’s Do It, Romania, iar după câteva luni, începeam primul meu job plătit la Habitat for Humanity România. Am nimerit în mijlocul pregătirilor pentru cel mai mare eveniment de voluntariat al organizației, BIG BUILD, unde rolul meu era să preiau din task-urile pe comunicare.
Aveam să aflu mai târziu că fac parte dintr-o organizație cu o misiune foarte specială. Și iată-mă astăzi, după 3 ani, tot aici. Am crescut enorm profesional, iar pentru asta le sunt recunoscătoare colegilor mei, care m-au încurajat mereu să am încredere în ideile mele. Pot să spun cu mâna pe inimă că iubesc ceea ce fac, și, da, nu e un zvon că oamenii din ONG-uri muncesc foarte mult și fac de toate. Am trecut împreună prin evenimente cu sute de voluntari, printr-o pandemie și, cel mai recent, printr-o criză umanitară, generată de conflictul din Ucraina.
Așa că, de ce comunicare? Pentru impactul pe care îl au cuvintele în lume. De ce Habitat for Humanity România? Pentru misiune și oamenii cu care am norocul să lucrez în fiecare zi.
Ce proiect îți este cel mai drag dintre cele la care ai lucrat până acum? De ce?
Foarte greu să aleg unul singur, pentru că toate proiectele au fost diferite și mi-am lăsat o parte din suflet în fiecare. Voi povesti totuși despre cel mai puternic emoțional de până acum.
La începutul lunii martie, lansam campania „Un adăpost sigur departe de casă”, ca răspuns la criza refugiaților din Ucraina. Ne aflam la granițe încă din 28 februarie, pentru a oferi sprijin și a identifica nevoile de la fața locului. După câteva zile de orientare și planuri, ne-am poziționat ca organizație care oferă soluții de cazare pe termen scurt și mediu, persoanelor care aveau nevoie de adăpost sigur.
Rolul meu în primele săptămâni a fost atât de om de comunicare care găsește resurse pentru a pune în lumină eforturile organizației, cât și de om de ONG care merge pe teren și sprijină în mod direct persoanele aflate în nevoie. Mă aflam în vama Isaccea cu colegii mei, unde ofeream soluții de cazare pentru refugiați, în timp ce povesteam pe social media, luam testimoniale, interviuri, trimiteam mail-uri, scriam prezentări, documentam foto și video intervențiile.
Cred că nu mi-a fost niciodată mai frig ca atunci. Acum râd cu echipa, când ne amintim că aveam mâinile atât de înghețate, încât nu puteam să mai tastăm pe telefon, scriam cu rândul. Chiar și așa, a fost pentru prima dată când ne-am dorit ca ziua de muncă să aibă 24h. Am continuat fără să ne lăsăm copleșiți mai mult de câteva minute de suferința din jur, și am realizat că dacă am reușit să trecem prin asta, putem să facem orice împreună.
Lunile au trecut, iar noi am continuat să rămânem alături de Ucraina. Până astăzi am oferit cazare sigură pentru peste 3.000 de persoane, e incredibil.
Care a fost cea mai mare reușită de până acum? Dar nereușită din care ai învățat cel mai mult?
Cea mai mare reușită este strâns legată de campania „Un adăpost sigur departe de casă”, unde comunicarea a avut un rol foarte important în eforturile de fundraising ale organizației. Datorită materialelor colectate la granițe, a poveștilor documentate, fotografiilor, mesajelor cheie, am putut securiza fondurile necesare pentru continuarea intervențiilor. Pe plan local, donatorii individuali și companiile ne întrebau cum pot ajuta, iar fotografiile din timpul acțiunilor noastre circulau în toată Europa, prin organizațiile Habitat din alte state.
Nu cred că pot să descriu parcursul meu de până acum în termeni de „nereușite”, pentru că toate planurile care nu au avut traseul gândit inițial de mine, s-au transformat în lecții învățate. Da, au fost momente în care am obosit în mijlocul procesului sau am avut îndoieli, însă le-am dus până la final. Am plecat la drum cu un obiectiv, iar la destinație am realizat că am atins mai multe. Cam așa se poate traduce munca într-un ONG.
Ce te motivează să continui să te implici în sectorul neguvernamental?
Oamenii cu care lucrez și rezultatele sunt cea mai mare motivație. Când scriu rezultate, nu mă refer aici la cifre pe care le poți raporta într-un excel. Ci la familiile care se mută în primele lor locuințe decente, la copiii vulnerabili care primesc acum încurajare și ajutor la teme într-un centru educațional, la medicii care își desfășoară în prezent munca într-un spațiu sigur.
Cât timp voi ști că sectorul neguvernamental are un rol vital ca oamenii să își redobândească încrederea în România, voi continua să mă implic. Fie ca angajat, donator sau voluntar. Și încurajez pe oricine să facă la fel.
Să vorbim acum și despre experiența de Tânăr Jurat la Gala Societății Civile 2022. Cum ți s-au părut proiectele din secțiunea Tineri de Bine? Ce probleme ți-ar plăcea să vezi mai des adresate în astfel de proiecte, dezvoltate și implementate de tineri?
Am avut surpriza plăcută de a citi proiecte gândite și implementate de tineri pentru a rezolva problemele punctuale din comunitățile lor. Și asta mi s-a părut incredibil de frumos și de încurajator pentru noi toți. Grupuri de tineri care nu s-au aruncat să schimbe mentalități colective sau să genereze un impact național, ci au făcut ceva mult mai important. Au pus pe masă lucrurile care îi afectează în mod direct atât pe ei, cât și pe cei din proximitatea lor, iar apoi au răspuns cu soluții.
Un feedback general pentru acest tip de proiecte ar fi să continue în această direcție. Eu cred în binele construit etapă cu etapă, umăr la umăr. Dacă acești tineri scot la suprafață disfuncționalități mici și fac eforturi pentru a le repara, în curând va deveni un fenomen molipsitor. Ce se întâmplă acum la nivel de comunitate, va avea în viitor rezultate la nivelul întregii țări.
Cum ai caracteriza societatea civilă de acum? Și cum o vezi evoluând în următorii 20 de ani?
Aș caracteriza societatea civilă din prezent ca fiind încurajatoare, dacă ne gândim la provocările și schimbările din ultimii 2 ani. Să nu uităm că majoritatea ONG-urilor au trecut printr-o pandemie și o criză umanitară cu intervenții clare și sustenabile, în timp ce și-au continuat eforturile pentru proiectele tradiționale, care nu puteau fi stopate.
În următorii 20 de ani, fie că lucrurile în lume se vor liniști sau nu, societatea civilă va crește cu siguranță. Încrederea oamenilor stă acum pe o fundație solidă, pe care vom construi mai departe, prin acțiuni concrete. Cred că ingredientul aici este să lucrăm împreună: ONG-uri, donatori, voluntari și autorități.
Secțiunile din competiția GSC dedicate noii generații sunt susținute de ASAP România, partener strategic. Cât de important ți se pare demersul ASAP pentru colectarea separată în unitățile de învățământ?
Urmăresc constant demersurile organizate de ASAP și aplaud inițiativa lor de a introduce colectarea separată a deșeurilor în școli. Cred că este ușor să educi generațiile tinere, dacă găsești instrumentele adecvate. Despre colectarea iresponsabilă a deșeurilor se discută foarte mult, însă sunt puține acțiunile care tratează problema la firul ierbii.
Transformă o activitate prezentată ca fiind consumatoare de timp și resurse într-o obișnuință, iar oamenii se vor adapta. Mai ales când copiii au curiozitatea de a încerca lucruri noi încă neșlefuită.
În plus, inițiativa reprezintă încă un exemplu bun de parteneriat între un program social și autoritățile locale.
***
Festivitatea de premiere a Galei Societății Civile 2022 va avea loc miercuri, 28 septembrie, sa le 19:30, la Ateneul Român din București și va încheia ediția a XX-a a competiției anuale.
Pentru participarea la festivitatea de premiere a Galei Societății Civile din acest an este necesară completarea formularului online care poate fi găsit aici.
De asemenea, festivitatea de premiere va fi transmisă și live pe pagina de Facebook a Galei Societății Civile.
***
ASAP este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute și susținut de Lidl România, care urmărește să educe tânăra generație cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor și construiește alături de unitățile de învățământ din România cea mai extinsă rețea de colectare separată și de reciclare a plasticului.
Gala Societății Civile este un proiect THE INSTITUTE.
Parteneri principali: UniCredit Bank, Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare
Partener Secțiune Dezvoltare economică și socială: Mastercard
Partener Secțiune Proiecte și campanii de voluntariat: KRUK România
Cu sprijinul: Primăria Municipiului București, ARCUB
Parteneri media: Rock FM, IQads.ro, News.ro, Zile și Nopți, Biz, România Pozitivă, Știri ONG, AGERPRES, RADOR, IQool
Parteneri tradiţionali: Gavrilă&Asociaţii, Netvibes România, MediaTrust România
Pentru mai multe informații despre Gala Societății Civile 2022, vizitați www.galasocietatiicivile.ro.