Femeile rome fac parte din grupurile cele mai expuse discriminării, inclusiv în ceea ce privește accesul la piața muncii, iar situația se complică atunci când acestea aparțin și altor grupuri minoritare. Masa rotundă transnațională Îmbunătățirea politicilor de integrare pe piața muncii a persoanelor cu profil minoritar intersecțional organizată online de Centrul pentru Legislație Nonprofit, pe 12 aprilie, a adus în dezbatere acest subiect.
Reprezentanți din ONG-uri și rețele europene, care activează în domeniile anti-discriminării și economiei sociale, dar și din alte entități de la nivelul UE, s-au reunit pentru a discuta despre provocările, soluțiile și exemplele de bună practică în privința incluziunii persoanelor cu profil minoritar intersecțional pe piața muncii, la nivel european.
Evenimentul s-a bucurat și de prezența dlui Dragoș Pîslaru, europarlamentar și fost ministru al muncii, care, în calitate de keynote speaker, a vorbit despre demersurile făcute la nivelul Parlamentului European privind incluziunea socială a persoanelor cu profil minoritar intersecțional.
Reprezentanți din ONG-uri și rețele europene, care activează în domeniile anti-discriminării și economiei sociale, dar și din alte entități de la nivelul UE, s-au reunit pentru a discuta despre provocările, soluțiile și exemplele de bună practică în privința incluziunii persoanelor cu profil minoritar intersecțional pe piața muncii, la nivel european.
Evenimentul s-a bucurat și de prezența dlui Dragoș Pîslaru, europarlamentar și fost ministru al muncii, care, în calitate de keynote speaker, a vorbit despre demersurile făcute la nivelul Parlamentului European privind incluziunea socială a persoanelor cu profil minoritar intersecțional.
Potrivit unei cercetări calitative comparative, privind multiplele tipuri de discriminare cu care se confruntă femeile de etnie romă din Finlanda, Italia și România, în ceea ce privește educația, serviciile de sănătate, situația locativă și integrarea pe piața muncii, doar o mică parte din persoanele intervievate – inclusiv femei rome emigrante sau aparținând comunității LGBTQ - erau angajate cu acte în regulă, sau căutau un loc de muncă. Conform Georgianei Lincan, activistă în cadrul Asociației E-Romnja, nivelul scăzut de educație formală, experiențele rasiste anterioare și rolurile de gen conservatoare de acasă se numără printre factorii care conduc la această situație.
Sectorul economiei sociale poate juca un rol esențial în promovarea incluziunii sociale, întreprinderile sociale fiind unul dintre cele mai importante vehicule în acest sens. Subiectul a fost dezvoltat pe larg de Claudia Petrescu, cercetător în cadrul Centrului pentru Legislație Nonprofit, care a accentuat faptul că intersecționalitatea este unul dintre principiile care guvernează activitatea întreprinderilor sociale, unde persoanele din grupuri vulnerabile își pot găsi un loc de muncă decent și stabil. Daniel Grebeldinger, expert în cadrul rețelei European Roma Grassroots Organizations (ERGO) din Belgia, a reiterat rolul economiei sociale în sprijinirea procesului de incluziune a romilor.
Nu au lipsit din eveniment, nici exemplele de bună practică în ceea ce privește accesul la piața muncii a persoanelor de etnie romă și a celor din comunitatea LGBTQ, aduse în atenția participanților de Relica Planinic, expert la Cooperativa Animazione Valdocco, și Christian Ballarin, expert la Maurice GLBTQ Association. Necunoașterea limbii sau lipsa actelor sunt doar două dintre motivele pentru care romii din Italia, emigranți și/sau persoanele transgender, au dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Pentru ca incluziunea pe piața muncii să fie eficientă, este nevoie de o intervenție susținută la mai multe niveluri – educație, sănătate, locuire, servicii sociale etc.
Recomandările pentru îmbunătățirea politicilor de integrare pe piața muncii a persoanelor cu profil minoritar intersecțional au ținut loc de concluzii. Adriana Stoian-Iordache, jurist în cadrul Centrului pentru Legislație Nonprofit a prezentat câteva dintre cele mai relevante recomandări, care să fie incluse în legislația fiecărei țări europene:
Nu au lipsit din eveniment, nici exemplele de bună practică în ceea ce privește accesul la piața muncii a persoanelor de etnie romă și a celor din comunitatea LGBTQ, aduse în atenția participanților de Relica Planinic, expert la Cooperativa Animazione Valdocco, și Christian Ballarin, expert la Maurice GLBTQ Association. Necunoașterea limbii sau lipsa actelor sunt doar două dintre motivele pentru care romii din Italia, emigranți și/sau persoanele transgender, au dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Pentru ca incluziunea pe piața muncii să fie eficientă, este nevoie de o intervenție susținută la mai multe niveluri – educație, sănătate, locuire, servicii sociale etc.
Recomandările pentru îmbunătățirea politicilor de integrare pe piața muncii a persoanelor cu profil minoritar intersecțional au ținut loc de concluzii. Adriana Stoian-Iordache, jurist în cadrul Centrului pentru Legislație Nonprofit a prezentat câteva dintre cele mai relevante recomandări, care să fie incluse în legislația fiecărei țări europene:
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului IntersectVoices in Europe – Combating Discrimination Against Roma Women co-finanțat prin Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” (REC) al Uniunii Europene și implementat de Centrul pentru Legislație Nonprofit (România), Helsinki Deaconess Institute (Finlanda), Romni Onlus (Italia) și Asociaţia E-Romnja (România).