Elevii care petrec mai multe ore pe săptămână utilizând un dispozitiv digital au un nivel mai ridicat al alfabetizării digitale


▪ Atitudinea pozitivă a elevilor față de tehnologie este principalul factor asociat cu nivelul lor de alfabetizare digitală
▪ Cu cât un părinte este mai alfabetizat digital, cu atât este mai probabil ca și copilul lor să dețină competențe digitale ridicate
▪ Cu cât dispozitivul preferat este mai complex, cu atât nivelul de alfabetizare digitală este mai dezvoltat
▪ Nivelul de alfabetizare digitală este mai ridicat cu cât există mai multe dispozitive digitale în locuință
▪ Nivelul mediu al alfabetizării digitale a elevilor din mediul urban este cu 24 de puncte (din 100) mai mare decât nivelul elevilor din mediul rural


Brio®, platforma ed-tech de măsurare a performanței școlare, alături de UiPath Foundation, cu sprijinul oferit de Banca Comercială Română (BCR) ca partener de implementare al proiectului, anunță rezultatele ediției a doua a Raportului referitor la alfabetizarea digitală a elevilor de clasele I-XII din România. Cercetarea curentă a investigat dacă aspecte precum contextul familial, accesul la tehnologie, utilizarea media digitale, motivația și atitudinile față de tehnologie și media, precum și diferite variabile demografice, sunt strâns legate de, sau pot prezice nivelul de alfabetizare digitală a elevilor. Autorii și-au propus ca prin rezultatele obținute să faciliteze o mai bună înțelegere a modului în care apare și se dezvoltă competența digitală în rândul elevilor.

Conform raportului, atitudinea pozitivă față de tehnologie, nivelul de alfabetizare digitală a părinților, timpul petrecut pe dispozitiv, gradul de utilizare, nivelul de complexitate a dispozitivului și auto-eficacitatea digitală se numără printre factorii cel mai puternic asociați cu nivelul de alfabetizare digitală a elevilor.


„Capacitatea de a utiliza tehnologia este din ce în ce mai importantă pentru elevi. Însă atunci când ne referim la competențe digitale, nu vorbim doar despre capacitatea de a utiliza un telefon, o tabletă sau un calculator. Nivelul de alfabetizare digitală a unei persoane reprezintă măsura în care aceasta deține un ansamblu de competențe digitale care să-i permită să interacționeze activ cu mediul digital, în cunoștință de cauză și în siguranță. Efectele pe care alfabetizarea digitală le produce în sistemul de educație sunt semnificative. Printre acestea se numără dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare, de identificare și selectare a canalelor adecvate pentru schimbul de mesaje și informații, deprinderea abilităților de a construi relații interpersonale, de dezvoltare a creativității, a originalității și a spiritului competitiv. Toate reprezintă aspecte absolut esențiale în dezvoltarea și educarea elevilor din România”, spune Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu, Chief Scientist & Fondator Brio®.

Rezultatele cercetării arată că în proporție de 21,4%, nivelul alfabetizării digitale a elevilor provine din atitudinea pozitivă a acestora față de tehnologie. Altfel spus, dacă elevii percep tehnologia și lumea digitală ca fiind importante și utile în viețile lor și consideră că le simplifică viața, îi ajută să învețe mai bine, să își păstreze și să își îmbunătățească relațiile sociale, este foarte probabil ca ei să dezvolte un nivel ridicat de competență digitală.

„Raportul de anul acesta ne confirmă faptul că decalajul dezvoltării competențelor digitale nu va fi recuperat atât timp cât copiii din medii vulnerabile nu vor avea acces la mijloacele digitale necesare pentru a-și forma o atitudine pozitivă față de tehnologie și pentru a conștientiza potențialul transformativ al acesteia. Concluziile raportului oferă informațiile de care este nevoie pentru a iniția schimbarea la nivel sistemic, dar pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie ca schimbarea să înceapă din centrul sistemului”, spune Raluca Negulescu-Balaci, Directoare Executivă, UiPath Foundation.

Timpul petrecut pe dispozitive determină 14,2% din nivelul alfabetizării digitale a elevilor. Cei care petrec mai multe ore pe săptămână utilizând un dispozitiv digital au un nivel mai ridicat al literației digitale, iar încurajarea utilizării dispozitivelor electronice pentru sarcini utile și cu sens poate favoriza creșterea acestuia. 11,7% din nivelul alfabetizării digitale este determinat de gradul de utilizare media și a tehnologiei. Cu cât elevii utilizează mai des telefonul mobil, comunicarea prin e-mail sau mesaje text, jocurile video și căutarea sau socializarea pe internet, cu atât nivelul lor de alfabetizare digitală este mai ridicat.

„Atragem, totuși, atenția asupra riscurilor endemice pe care le are folosirea excesivă a tehnologiei pentru sănătatea fizică și mintală a copiilor. Utilizarea mai îndelungată a acesteia este, de aceea, o recomandare care trebuie tratată în context: studiile arată că utilizarea ei excesivă pentru activitate productivă, precum cea legată de școală, are repercusiuni mai puțin severe sau chiar deloc decât în utilizarea pentru joacă și petrecerea timpului liber”
, adaugă Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu.

Nivelul de alfabetizare digitală a părinților determină nivelul elevilor în proporție de 10,3%. Acest lucru înseamnă că dacă avem părinți cu competențe digitale reduse, cel mai probabil și copilul va avea competențe digitale mai reduse, și viceversa. În ceea ce privește nivelul de complexitate al dispozitivului preferat (telefon, tabletă sau computer), acesta determină în proporție de 8,4% nivelul de alfabetizare digitală a acestora. De exemplu, dacă un elev ajunge să prefere computerul în locul telefonului, este foarte probabil ca nivelul lui de alfabetizare digitală să crească cu aproximativ 20 de puncte. Totodată, cu cât elevii sunt mai încrezători în capacitatea lor de a se descurca în mediul digital, cu atât aceștia o și fac propriu-zis mai bine. De aceea, raportul arată că auto-eficacitatea acestora față de utilizarea tehnologiei determină 7,9% din nivelul lor de alfabetizare digitală.

Rezultatele studiului evidențiază și faptul că nivelul alfabetizării digitale a elevilor este asociat într-o măsură destul de redusă cu dependența tehnologică (4,8%) și de rețele sociale (1,2%). Astfel, competența digitală a unui individ nu crește considerabil atunci când acesta este dependent de un dispozitiv electronic sau de rețele sociale și se subliniază importanța utilizării tehnologiei pentru alte activități decât acestea, dacă se dorește creșterea nivelului de competențe digitale în rândul copiilor.

Comparații în funcție de gen, mediu de proveniență și acces la tehnologie

Rezultatele raportului mai arată că există o diferență nesemnificativă între nivelul mediu de alfabetizare digitală în favoarea fetelor, acestea obținând un scor mediu de 51,6 din 100, în timp ce băieții au scorul mediu 48,8. Pe de altă parte, atunci când s-a verificat dacă există o diferență legată de nivelul de alfabetizare digitală în funcție de mediul de proveniență, rezultatele obținute arată că există o diferență consistentă, elevii din mediul rural obținând scorul mediu de 38,9, în timp ce elevii din mediul urban au obținut un scor mediu de 62,9. Acest nivel, însă, este corelat mai degrabă cu faptul că în mediul urban copiii care nu au o atitudine pozitivă față de tehnologie, nu o utilizează în mod curent, nu au părinți alfabetizați digital și preferă telefonul sau tableta în comparație cu computerul, nu vor avea neapărat un nivel mai ridicat de competențe digitale.

În funcție de nivelul de acces la tehnologie, diferența este una de intensitate ridicată în favoarea celor care dețin propriul dispozitiv, aceștia obținând scorul mediu de 53,9, față de cei care nu au propriul dispozitiv și care au obținut scorul mediu de 27,8. Nivelul alfabetizării digitale este cu atât mai ridicat cu cât există mai multe dispozitive în locuință, scorul obținut crescând semnificativ de la 41,7 (în cazul celor cu două dispozitive), până la 74,9 (cei cu peste cinci dispozitive).

Despre Raportul privind predictorii nivelului de alfabetizare digitală a elevilor din România

Datele au fost culese în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023. Raportul se bazează pe un eșantion de 2.312 aplicări valide ale setului de instrumente de colectare a datelor, în rândul populației de elevi (clasele I-XII) din România. Pe lângă datele colectate de la elevi, au fost colectate date și de la câte unul dintre părinții/tutorii acestora. Pentru studiul prezentat în raportul menționat, au fost colectate date despre următoarele variabile: Alfabetizarea digitală a elevilor (conform DigComp 2.1.); Motivație și utilizare a tehnologiei (dependență de rețele sociale, auto-eficacitate digitală, utilizare media și tehnologie); Atitudini față de tehnologie (atitudine pozitivă, dependență tehnologică, atitudine negativă, preferință comutare sarcini); Acces la tehnologie (deținere dispozitiv propriu, număr dispozitive în locuință, timp petrecut pe dispozitive, dispozitiv preferat); Context familial (statut socio-economic, alfabetizarea digitală a părinților); variabile demografice (vârstă copil, vârstă părinte la naștere copil, sex copil, mediu de proveniență).
Cercetarea curentă nu a fost una experimentală, ci una corelațională, colectarea datelor având loc o singură dată de la fiecare participant. Astfel, rezultatele vor ajuta la identificarea factorilor care sunt strâns legați de nivelul de alfabetizare digitală a elevilor, fără a-și propune să demonstreze relații cauzale între variabile. Unele dintre legăturile puse în evidență au, cu siguranță, o relație mai complicată, cu influențe în ambele sensuri, deseori în spirale pozitive sau negative. Cu toate acestea, este foarte probabil ca factorii avuți în vedere să aibă relația principală spre și nu dinspre alfabetizarea digitală, adică să aibă un rol determinant asupra alfabetizării digitale, în sensul în care sunt prezentate aceste relații de către noi. Din acest motiv, vom utiliza, pe alocuri (în mod special la rezultatele analizei de predicție), limbaj cauzal, pentru a transmite mai coerent ideea principală a studiului.

Anul trecut, rezultatele primului raport privind nivelul de alfabetizare digitală a elevilor de clasele I-XII din România realizat de Brio® și UiPath Foundation arăta că aceștia se situează la un nivel mediu minim funcțional al competențelor digitale, cu un scor de 65 de puncte din 100. Același raport mai arăta că doar un sfert dintre elevii claselor I-XII se încadrează la nivelul funcțional al alfabetizării digitale, în timp ce 18% dintre dintre ei se situau la nivelul nefuncțional.

***

Despre Brio®
Brio® este prima și singura platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români. Prin testele școlare Brio® , elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene. Testele standardizate sunt dezvoltate pe baza unor principii științifice de măsurare (ramura științei care se ocupă de aceasta se numește psihometrie), astfel încât întrebările, procedurile de scorare și de interpretare să fie aceleași pentru toate persoanele care trec prin testul respectiv. Ele utilizează metode statistice complexe pentru a respecta principiile de fidelitate și validitate, adică acuratețe (lipsă de eroare) și adecvare (corectitudine, acoperirea teritoriului conceptual țintit). De aceea, sunt mult mai riguroase decât testele dezvoltate ad-hoc. Scorul unui test standardizat nu este supus subiectivității, el nefiind dependent de blândețea sau severitatea evaluatorului ori de lejeritatea ori dificultatea întrebărilor.

După fiecare testare, elevul și părintele sau profesorul primesc un raport de evaluare — Raportul Brio® — un document detaliat ce descompune în termeni foarte clari aspectele din subcapitolele analizate, indicând ce noțiuni sunt stăpânite deja de elev, respectiv pe cele pentru care e nevoie de aprofundare. Un instrument de ghidare și de informare obiectivă și acționabilă, este singurul tool de pe piața românească de educație digitală ce sprijină pregătirea și performanța susținută, identificând cu exactitate ariile unde elevul trebuie să mai lucreze pentru a fi competitiv față de colegii săi de generație.

Sistemul de Testare Brio este un produs științific conceput pe baza programei școlare din România, conceptualizat de o echipă de profesori și experți internaționali în testare și psihometrie.

Despre UiPath Foundation
UiPath Foundation este o organizație globală non-guvernamentală, non-profit, apolitică și fără orientare religioasă, care susține copiii din medii vulnerabile să-și atingă potențialul și să se dezvolte alături de comunitățile lor, prin accesul egal la educație și prin dezvoltarea competențelor secolului al 21-lea. Din 2019 până în prezent, UiPath Foundation a susținut peste 40.000 de copii care provin din familii vulnerabile din România și India să aibă acces la educație de calitate și peste 3.000 de profesori din România care au beneficiat de activități de formare care vizează îmbunătățirea competențelor digitale, a leadership-ului în școlile vulnerabile, precum și a competențelor secolului al 21-lea. Pentru mai multe informații: www.uipathfoundation.com