Juriu

Mihaela Păun (n. 11.06.1969) este manager cultural cu peste 25 de ani de experiență în coordonarea instituțiilor și proiectelor culturale. Absolventă a Academiei de Teatru și Film București (Actorie) și master în Management Cultural (SNSPA). A activat ca actriță, jurnalist și coordonator relații cu presa, iar din 1999 ocupă funcții de conducere în cadrul ARCUB, inclusiv Director (din 2006). A coordonat restaurarea și transformarea Hanului Gabroveni într-un important centru cultural al Bucureștiului și a fost Director al Centrului Cultural Expo Arte (2018–2021).

Deține expertiză în management cultural, management financiar, coordonarea proiectelor, administrarea bugetelor, fonduri europene și leadership. Distinsă cu Ordinul Patriarhului României, Premiul British Council pentru Management Cultural (Gala UNITER 2014) și Premiul de Excelență al Institutului European din România.

***

1.Ce teme credeți că vor defini agenda societății civile în următorii ani?

Cred că agenda societății civile va fi definită de nevoia de a reconstrui încrederea și solidaritatea în comunități. Accesul la cultură, educație, incluziunea socială, regenerarea spațiilor urbane și implicarea cetățenilor în viața orașului vor deveni teme tot mai importante. Cultura nu mai poate fi privită doar ca divertisment, ci ca un instrument de coeziune socială și dezvoltare. Instituțiile culturale și organizațiile civice au responsabilitatea de a crea contexte în care oamenii se întâlnesc, dialoghează și participă activ la viața comunității.

2. Ce experiență personală v-a făcut să credeți că implicarea civică poate schimba ceva?

Unul dintre cele mai puternice exemple este restaurarea și redeschiderea Hanului Gabroveni. A fost un proiect complex, care a presupus ani de muncă, colaborare între instituții, specialiști și comunitate, dar și convingerea că patrimoniul poate fi readus la viață în beneficiul orașului. Astăzi, Hanul Gabroveni este unul dintre cele mai importante centre culturale din București și demonstrează că implicarea consecventă, dialogul și parteneriatele pot transforma un spațiu abandonat într-un loc care generează cultură, întâlniri și apartenență. La fel şi lucrul în echipa de candidaturǎ a oraşului Bucureşti la titlul de Capitalǎ Culturala Europeanǎ, mi-a confirmat că schimbarea este posibilă atunci când există viziune, perseverență și oameni care aleg sǎ se implice.