Juriu

Vlad Adamescu este absolvent de științe politice la King’s College London și de politici publice europene și internaționale la London School of Economics. A lucrat la Parlamentul European în calitate de consilier în politici publice și comunicare. În 2020 a cofondat „Politică la minut”, o inițiativă dedicată explicării politicii pe înțelesul tuturor, iar din 2025 co-găzduiește podcastul Politică la minut by Recorder. Este și cadru universitar asociat invitat la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București. 

***

1. Ce teme credeți că vor defini agenda societății civile în următorii ani?

Nu știu dacă temele de mai jos vor „defini” agenda societății civile în anii următori, dar mi se par importante: 

Government oversight, care capătă o miză nouă odată cu popularitatea crescândă a unor inițiative de tip "legea agenților străini" (după modelul rusesc/georgian, vehiculate și în discursul unor partide suveraniste din România). ONG-urile vor trebui să apere simultan propria legitimitate și spațiul de monitorizare a puterii, precum transparența achizițiilor publice, independența justiției într-un context în care finanțarea externă a societății civile e tot mai des folosită ca armă retorică pentru a le delegitima activitatea.

Awareness: nevoia de a explica public, clar și constant, ce fac de fapt ONG-urile și de ce munca lor contează, pentru a contracara narațiunile false că ar fi „actori străini”, la „ordin”. Colaborarea cu statul trebuie crescută, dar fără ca ONG-urile să ajungă să suplinească funcții care sunt responsabilitatea legitimă a guvernului (servicii sociale, protecție a minorităților, educație civică); rolul lor e de partener și corectiv, nu de înlocuitor al statului.

Combaterea propagandei violente și a extremismului, temă accelerată de dezinformare online, discursul instigator la ură și radicalizarea politică din ultimii ani, inclusiv fenomene legate de alegerile anulate din 2024 și de ascensiunea curentelor suveraniste. Din nou însă, aici rolul principal îl are statul (inclusiv printr-un raport oficial cu privire la alegerile anulate).

Protejarea grupurilor minoritare și lupta pentru drepturi fundamentale încă neobținute deplin după 30 de ani: comunitatea LGBT (fără parteneriat civil sau căsătorie recunoscută legal, cu neimplementarea deciziilor CEDO), comunitatea romă, femeile (violență domestică, egalitate salarială) și alte grupuri vulnerabile: un front unde regresul e din păcate mereu posibil.

Creșterea capacității instituționale a ONG-urilor: finanțare sustenabilă, resurse umane, digitalizare, rezistență legală și organizațională, pentru ca sectorul să poată face față simultan presiunii politice și cererii tot mai mari de implicare civică.